După ani în care companiile de stat doar „consumă” fonduri și nu generează profit, vicepremierul Oana Gheorghiu a tras un semnal de alarmă: instituțiile publice din România sunt excesiv de numeroase și nu funcționează eficient. Într-o intervenție la TVR Info, ea a afirmat că a identificat 185 de societăți „total inactive”, cu pierderi de aproape 14 miliarde de lei până în anul 2024, și că Executivul intenționează să implementeze măsuri pentru restructurarea acestora. Una dintre cele mai sensibile întrebări a fost legată de angajați. Mulți se tem de concedieri, însă vicepremierul a fost clar: „Reforma nu are ca scop în mod automat reducerea forței de muncă”.
„Ne propunem să realizăm o curățenie”
Gheorghiu explică simplu: „Obiectivul nostru este să reorganizăm politica de proprietate a statului. Administrația publică trebuie să stabilească clar care sunt responsabilitățile sale și ce activități trebuie continuate — nu să mențină statutul de proprietar de dragul de a avea această calitate.”
Pe scurt, planul este să analizeze fiecare companie pentru a identifica unde și de ce apar pierderi și ce măsuri pot fi luate pentru optimizare. Prima listă cuprinde 22 de societăți din domeniul energetic, al transporturilor și alte sectoare sub administrarea guvernamentului.
Situația nu este favorabilă pentru alte companii importante, precum Metrorex, Tarom sau CFR, unde pierderile au fost semnificative în ultimii ani. În cazul Tarom, Gheorghiu afirmă că „Guvernul trebuie să ia decizii ferme”, fie prin restructurare, încheierea unor parteneriate sau alte măsuri ce pot schimba actuala situație.
Revenind la angajați, cea mai delicată temă, mulți se tem de concedieri. Însă vicepremierul a fost ferm: „Scopul reformelor nu este în mod automat reducerea personalului”.
„Evident că pot avea loc restructurări, dar reforma urmărește mai degrabă reorganizarea modului de conducere și a structurilor de personal. Dacă o companie are o proporție de 60% personal administrativ față de producție, înseamnă că există probleme.”
Gheorghiu menționează că procesul urmează să fie o „reorientare a managementului și a structurii de personal”. În principiu, angajații vor rămâne în majoritatea cazurilor la locurile lor, însă atribuțiile și rolurile se pot modifica acolo unde este nevoie pentru a elimina ineficiențele.
RECOMANDAREA AUTORULUI
Disfuncțiile impozitării în Bolojan se extind: Un cetățean din București plătește de 300 de ori mai mult impozit, altul de 170 de ori mai mult. Nemulțumiri la ghișeu
Explicații pentru creșterile taxelor locale în perioada Bolojan: Cele mai mici din Europa. Se urmărește acumularea a 4 miliarde de lei în plus la buget până în 2026
Lasă un răspuns