**Analiză impactului Legii 223 din 2015 asupra pensiilor de serviciu militare, la nouă ani de la intrare în vigoare**
La aproape nouă ani de la adoptare și după actualizările ulterioare, impactul Legii 223 din 2015 asupra pensiilor de serviciu militare a fost analizat exhaustiv de către Economica.net, bazându-se pe datele obținute în exclusivitate de la ministerele și instituțiile relevante. Studiul vizează în special evoluția numărului beneficiarilor și a sumelor plătite, precum și modificările legislative ce au influențat aceste indicatori.
Legea a intrat în vigoare în 1 ianuarie 2016. În acea perioadă, numărul mediu anual de beneficiari de pensie de serviciu militară a avut creșteri lente, între 3% și 14%, cu o majorare de 14% în 2017 față de 2016 și o creștere de sub 1% în 2019 față de anul anterior.
Suma brută totală plătită pentru pensiile de serviciu a avut în anii următori modificări procentuale între 4,5% și 34%. Cel mai semnificativ vârf s-a înregistrat în 2023, cu o creștere de 34% față de 2022.
Dinamica a fost influențată de mai mulți factori, printre care anunțurile guvernamentale de modificare a Legii 223 din 2015 și intrarea în vigoare a OUG 59/2017, care a implementat schimbări privind indexarea pensiilor și modalitatea de calcul a cuantumului.
**Modificări legislative și impact asupra pensionărilor**
OUG nr. 59/2017, publicată în septembrie 2017, a avut un impact semnificativ asupra numărului și valorii pensiilor de serviciu. Aceasta a adus modificări legate de actualizarea anuală a pensiilor, înlocuind prevederea anterioară ca indexarea să se facă cu 100% din rata inflației, plus 50% din creșterea salariului mediu brut.
De asemenea, a fost introdusă limitarea cuantumului pensiei la 85% din baza de calcul și reguli pentru recalculare, care au influențat sumele plătite.
Astfel, creșterea numărului de pensionari și a cuantumului total plătit în 2017 s-a datorat și faptului că mulți profesioniști din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și serviciile secrete au trecut în rezervă sau în retragere în urma acestor modificări.
**Impactul asupra beneficiarilor din MAI, MApN și Servicii Secrete**
În cadrul MApN, în octombrie 2025, aproape 49% dintre beneficiari (aproximativ 36.000 de persoane) au încasat pensii nete cuprinse între 3.001 lei și 5.000 lei. Circa 20% (14.713 persoane) au pensii între 5.001 și 7.000 lei, iar peste 10% (7.631 de oameni) au pensii între 1.501 și 3.000 lei. Sub 3% (2.152 de beneficiari) au pensii nete de cel mult 1.500 lei.
Din evidența CPS a MApN, cea mai mică vârstă de pensionare pentru limita de vârstă este de 47 de ani, iar cea mai mare de 64 de ani. La nivelul octombrie 2025, majoritatea pensionarilor, 93,9%, beneficiau de pensii pentru limită de vârstă, cu o pondere importantă în structura totală (peste 69.000 de beneficiari).
Pentru structurile MAI, vârsta de pensionare pentru limită de vârstă este de 49 de ani, cu un număr important de pensionari în jurul acestei vârste. În octombrie 2025, aproape 4.500 de militari au încasat pensii de serviciu anticipate parțial, majoritatea dintre aceștia având vârste în jurul a 44-49 de ani.
Pentru personalul din SRI, 16% dintre beneficiari au avut vârsta de încasare de 49 de ani, fiind majoritatea pensionarilor cu pensii nete între 5.001 și 7.000 lei, fiind un număr de aproximativ 14.700 de persoane.
**Vârste și motivele pensionării anticipate**
Pentru beneficiarii din MApN, vârsta minimă de pensionare pentru limită de vârstă este de 47 de ani, cu un maximum de 64 de ani. Pentru cei din MAI, minimală este de 47 de ani și 6 luni pentru pompieri și jandarmi, iar pentru polițiști, de 49 de ani.
Majoritatea beneficiarilor de pensie anticipată parțială au fost trecuți în rezervă sau în retragere între 38 și 57 de ani, conform datelor oficiale ale CPS a MApN. Aceștia au fost declarați inapți sau cu aptitudine limitată pentru activitate, după evaluări medico-militare, și nu într-un mod abuziv.
**Contribuțiile la sistemul de pensii militare**
Contribuția individuală din partea personalului civil și militar în activitate este de 25% din salariu, în loc de CAS. Această cotă este reglementată în Legea 223/2015 și în Codul fiscal, fiind aplicabilă personalului din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională.
În cazul celor în activitate, contribuția lor și cea a angajatorilor asigură fondurile pentru pensiile de serviciu. Pensionarii, în schimb, primesc beneficii din bugetul de stat.
**Precizări finale și concluzii**
Pensia de serviciu militară nu este o pensie specială în sensul general, ci o formă de pensie contributivă, calculată în funcție de vechime și salarii. Majoritatea beneficiarilor au pensii pentru limită de vârstă, iar cuantumul este stabilit conform legii și actualizat în funcție de legislație.
Impactul modificărilor legislative din 2017 și evoluția ulterioară a fost remarcat în creșterea graduală a numărului și valorii plăților, cu vârfuri notabile în 2017 și 2023, dar și stabilizarea ulterioară, în contextul noilor reguli de recalculare și plafonare a cuantumului.
Aceasta reprezintă o radiografie clară a stadiului pensiilor de serviciu militare în România, după aproape nouă ani de aplicare a legii.
Lasă un răspuns