Este un pas important spre unirea cu Republica Moldova?

Ideea reunificării Republicii Moldova cu România reapare periodic după 1989. Președinta Maia Sandu și-a exprimat intenția personală de a susține un referendum în favoarea unirii. Însă, actualul context internațional favorizează această posibilitate? Analistul politic, profesorul universitar Radu Carp, explică de ce scena geopolitică extrem de volatilă a momentului poate aduce surprize semnificative. Orice scenariu este posibil, consideră expertul.

Susținerea unui eventual referendum, în prezent, înseamnă între 9 și 33% din totalul cetățenilor din țara vecină, astfel că șansele de a avansa concret în direcția unificării cu Republica Moldova sunt reduse, explică profesorul de la Facultatea de Științe Politice din București.

„Evenimentele din această perioadă sunt foarte greu de prevăzut, pot fi spontane, generate de crize internaționale

Totuși, expertul subliniază că actualul context mondial, cu un dinamism extraordinar al reconfigurărilor geopolitice, ar putea recreate, în anumite secvențe și mai ales în prezența unei crize internaționale, perioada Marii Uniri din 1918, când Basarabia și Transilvania s-au unit cu România, formând România Mare.

Profesorul Radu Carp. Sursa foto: Basilica.ro

„Uitați-vă, spre exemplu, în 1918, cu o lună înainte, nimeni nu prevedea că Chișinăul va vota unirea. Evenimentele sunt foarte greu de anticipat, ele pot apărea spontan, generate de crize mondiale. Nu exclud nici o variantă, fie că va fi niciodată, fie că se va întâmpla mâine, fie că va fi dezbătut rapid, în cadrul negocierilor europene”, afirmă expertul.

În 1918, Basarabia a votat unirea cu România „„din lipsă de opțiuni”, a subliniat Radu Carp.

„În 1918, din cauza Revoluției Bolșevice, din cauza instabilității totale în domeniu, Basarabia nu avea multe opțiuni. De aceea s-a ales unirea cu România, pentru că era o stare de turbulențe maxime. Sigur, și pentru că exista un sentiment național, dar contextul a fost de această natură.

Republica Moldova ar putea fi forțată să iasă din zona gri

Harta României Mari la 1918

Specialistul explică motivul pentru care succesul unei unificări în perspectivă depinde de eliminarea zonelor de tampon de la granița cu UE și Federația Rusă, precum și în cazul Republicii Moldova. În acest sens, țara vecină trebuie să urmeze integrarea în Uniunea Europeană „împreună cu Ucraina.”

„În prezent, nu se cunoaște cum va evolua situația, dar nu pare favorabil unei zone de tampon, care să nu fie încă sub influența rusească sau occidentală, ceea ce indică faptul că viitorul acestor zone este compromis. România ar putea să întreprindă mai mult

sau ar fi putut să facă mai mult în direcția integrării Republicii Moldova. Este clar că, în prezent, nu s-au adoptat măsuri semnificative pentru sprijinirea apropierii de Europa.

Expertul afirmă că toate statele caută soluții, precum Ucraina în procesul de integrare europeană și Republica Moldova în același demers. În acest context, nu mai poate exista o zonă gri între Moscova și Bruxelles, ceea ce face ca scena geopolitică să fie tot mai clar definită și mai puțin ambiguă.