cultivatorii-greci-de-orez-se-tem-de-faliment-dupa-semnarea-acordului-dintre-ue-si-mercosur.-europa-urmeaza-sa-importe-zeci-de-mii-de-tone-scutite-de-taxe-vamale

Cultivatorii grec de orez se tem de faliment după semnarea acordului UE-Mercosur prin care Europa va importa zeci de mii de tone fără taxe vamale

Grecia, al treilea cel mai mare producător de orez nedecorticat din Europa, după Italia și Spania, exportă cea mai mare parte a producției anuale de 240.000 de tone, în principal către Europa și Turcia. Însă, în ultimii ani, cultivatorii de orez greci au fost afectați de creșterea costurilor de producție și de secetă, participând la proteste naționale alături de alți fermieri, care au blocat drumurile principale din Grecia timp de săptămâni din cauza întârderilor în plata subvențiilor europene.

„Nu reușim să comercializăm pentru că importăm mult orez din țări asiatice și deja întâmpinăm dificultăți”, a afirmat Menelaos Koukourdis, care cultivă orez pe 180 de hectare într-o zonă fertilă de lângă orașul Salonic, regiunea principală de producție a orezului din Grecia.

Koukourdis vinde în prezent orezul la prețul de 25 de cenți pe kilogram, adică jumătate din tariful de acum un an. „În condițiile în care va fi adus și orez din Mercosur, din America de Sud, va trebui să renunțăm complet la această activitate”, a menționat el.

Potrivit acordului comercial UE-Mercosur – aprobat de Grecia și de alte state membre ale Uniunii Europene săptămâna trecută, și care urmează să fie ratificat sâmbătă, Europa va importa 60.000 de tone de orez fără taxe vamale din blocul Mercosur, format din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, pe o perioadă de cinci ani.

Comisia Europeană susține că aceste volume reprezentă o fracțiune din consumul anual de orez al Europei, care depinde de importuri pentru aproape jumătate din necesarul său de orez.

De asemenea, Grecia a susținut acordul cu blocul Mercosur, afirmând că va facilita accesul multor produse locale, inclusiv brânza feta și masticul, pe o piață de 270 de milioane de consumatori, și va asigura măsuri de protecție în cazul unor creșteri bruste ale importurilor.

Simțind presiunea, numeroși cultivatori de orez au abandonat terenurile și utilajele pentru a se orienta către alte ocupații, a declarat Christos Gatzaras, un fermier de 52 de ani și liderul cooperativei de producători de orez din Chalastra, aproape de Salonic.

Pentru Koukourdis, care a redus prețurile pentru a face față costurilor mai mari de producție și pentru a concura cu orezul mai ieftin importat, trecerea la o altă cultură agricolă nu va fi simplă. „Nu avem spațiu pentru a cultiva altceva pe aceste terenuri, în această regiune. Orezul a fost odinioară monocultură”, a explicat el.

Sursa foto: Europeanrice.eu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *