Legea adoptată de autorităţile de la Kiev stabileşte condiţiile pentru obţinerea cetăţeniei multiple, precum şi lista ţărilor cu care Ucraina acceptă acordul de dublă cetăţenie. Pe această listă se afla cinci state, dintre care trei europene şi două din America de Nord, respectiv Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Canada. România nu se află în această listă, ceea ce provoacă îngrijorare în rândul românilor din Ucraina.
Pentru aceste state, cetăţenii ucraineni pot obţine o a doua cetăţenie fără a fi nevoiţi să renunţe la cetăţenia ucraineană. De asemenea, legea permite etnicilor ucraineni din aceste ţări să devină cetăţeni ai Ucrainei printr-un proces simplificat.
Avocatul de origine română din Ucraina, Eugen Pătraş, afirmă că restrângerea listelor la cinci state reprezintă o subestimare a României de către autorităţile ucrainene.
„Aşteptam ca toate ţările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiţionat Ucraina în conflictul actual, să fie incluse în această listă. La fel și Statele Unite şi Canada. Consider că statele membre ale Uniunii Europene sunt tratate cu discriminatoriu, mai ales România. După Rusia, comunitatea de români este cea mai numeroasă, iar având în vedere sprijinul necondiţionat formulat de România pentru Ucraina şi sutele de etnici români care au murit pe frontul ruso-ucrainean, era firesc şi normal ca şi România să fie inclusă în această listă”, a declarat pentru AGERPRES Eugen Pătraş.
Legea privind dreptul la cetăţenie multiplă a fost aprobată de preşedintele Volodimir Zelenski în iulie anul trecut, însă Guvernul de la Kiev a stabilit, pe 5 noiembrie 2025, lista statelor cu care se va aplica această facilitate.
„Prioritate vor avea ţările considerate cele mai apropiate şi sigure aliaţi”, a comunicat atunci Ministerul de Externe al Ucrainei.
Criteriile utilizate pentru alcătuirea listelor „partenere” includ: apartenenţa la Grupul celor Şapte (G7); membrii ai Uniunii Europene; aplicarea sancţiunilor împotriva Rusiei pentru agresiunea asupra Ucrainei; suport pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei – poziţia exprimată în organizaţiile internaţionale; crearea de relaţii de parteneriat strategic sau alte forme de colaborare; nivelul şi perspectivele dezvoltării legăturilor bilaterale; asistenţa financiară acordată Ucrainei; precum şi alte factori ce pot influenţa interesul naţional al Ucrainei în domeniul politicii externe şi interne.
Lasă un răspuns