Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR, a criticat raportul „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, prezentat de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, despre care susține că are o perspectivă ideologizată. Dungaciu acuză faptul că raportul favorizează o viziune care neagă existența unei identități naționale solide în favoarea uneia europene, fără dovezi concrete în acest sens.

Reacția la discursul președintelui

Dungaciu afirmă că discursul președintelui a fost „ideologizat” și a pus patriotismul românesc în plan secund, promovând ideea unui „patriotism european”. El subliniază că discuția nu are argumente istorice, sociologice sau științifice pentru a susține această apropiere de identitatea europeană.

Critici asupra conceptului de patriotism european

În comentariul său, Dungaciu citează o declarație a președintelui care afirma: „Viitorul aparține unui patriotism european plural. Nu este nicio contradicție între a te simți român și profund european”. El consideră această abordare insuficient justificată și contestă dacă cele două dimensiuni pot coexista în mod egal.

Absenta probelor concrete în raport

„Raportul nu oferă probe că viitorul european va fi unul caracterizat de un patriotism european plural”, susține Dungaciu. El afirmă că documentul transmite doar o dorință politică fără să aducă argumente temeinice în sprijinul acestei teorii.

Critica la adresa teoriei narațiunii

Dungaciu declară că raportul aplică ceea ce Titu Maiorescu numea „artă cu tendință”, fiind o concluzie deja impusă, nu o demonstrație. În opinia sa, autorii pledează pentru o cauză specifică, fără a aduce dovezi solide despre viitorul identitar european.

Teza despre constructul identitar național

Analistul critică afirmația raportului conform căreia teza continuității daco-romane ar fi o invenție a secolului al XIX-lea, susținută de istorici români și sovietici. El consideră această ipoteză periculoasă, mai ales fiind făcută dintr-un palier oficial, precum Palatul Cotroceni.

Diferența între narațiunea națională și cea europeană

„Dacă teza continuității daco-romane este recentă, ce poate fi identitatea europeană dacă nu tot o narațiune?” se întreabă Dungaciu, evidențiind că și identitatea europeană ar putea fi doar un construct recent, mult mai nou decât cea națională.

Nevoia de bază: realitate versus narațiuni

El afirmă că, potrivit sociologilor, cetățenii europeni se identifică mai puternic cu naționalul decât cu europeanul, fiindp în proporție de circa 86-88% „național și european”, față de cei care se autoidentifică exclusiv ca europeani, în procent de aproximativ 3%.

Realitatea în războiul de la granițe

„Cei din Ucraina luptă pentru identitatea, națiunea și teritoriul lor”, remarcă Dungaciu, subliniind că războiul este un conflict identitar național, nu unul sovietic. El critică abordarea care ignoră această realitate și promovează patriotismul european ca substitut.

Critica asupra abordării termeniilor din raport

Analistul consideră că termenii folosiți în raport, în special referirea la identitatea națională, sunt încărcați cu conotații negative, iar cei care promovează ideea unui patriotism european sunt favorizați ideologic.

Invocarea patriotismului european și eșecul lui Habermas

Dungaciu critică invocarea de către raport a lui Jürgen Habermas despre patriotismul european, considerând că această abordare nu a obținut un succes în cazul Germaniei, care s-a reunificat în 1990 și promovează identitatea națională în numele comunității de limbă, istorie și simboluri.

Viziunea filozofică de tip „woke” și deconstrucție

El consideră că raportul reflectă o „viziune filozofică de stânga”, influențată de curente de tip „woke”, care deconstruiesc orice concept de identitate, punând în discuție realitatea faptică.

Statistici despre identitatea europeană

Conform Eurobarometrelor, începând din anii ’90 până în 2018, circa 86-88% din cetățenii europeni se identifică ca fiind „național și european” sau „numai național”, în timp ce doar 3% se consideră exclusiv europeni. Dungaciu apreciază că aceste date relevă că identitatea națională este prioritară pentru majoritatea europenilor.

Ce cred europenii cu adevărat?

El întreabă: „Pentru ce identitate ar vrea europenii să-și dea viața?” și răspunde că, în Ucraina, de exemplu, războiul actual este pentru o identitate națională, nu europeană.

Concluzie critică la adresa raportului

„Autorii folosesc termeni cu conotație negativă pentru identitatea națională și ignoră datele sociologice, promovând o viziune exagerată, aproape ideologizată”, afirmă Dungaciu. El consideră că nu există garanții pentru o evoluție favorabilă a unei identități europene mutable și sugerează că raportul este profund partizan.

Responsabilitatea de a dezbate identitatea

El anunță că, din toamnă, AUR va organiza în țară conferințe și dezbateri despre identitatea națională, pentru a stimula dialogul, afirmând că, deși nu a fost invitat la redactarea raportului, își asumă responsabilitatea de a discuta și promova poziția sa.