Tudor Chirilă a criticat dur lipsa de interes pentru cultură în contextul politicii din România, evidențiind faptul că nici Guvernul condus de Daniel Bolojan, nici partidele extremiste și suveraniste nu consideră cultura națională o prioritate reală. Comentariile artistului vin după discutii despre introducerea normei de muncă pentru actori, propusă de Guvern.
Reacție la lipsa de reacție oficială a partidelor suveraniste
Tudor Chirilă a afirmat pe Facebook că partidele care se revendică naționaliste nu au avut nicio poziție oficială față de problemele din domeniul culturii. Artistul a subliniat că aceste formațiuni nu au protestat nici măcar față de faptul că Ministerul Culturii este condus de un reprezentant al UDMR.
Legea imply o critică la adresa susținătorilor identității naționale care, potrivit lui Chirilă, nu se pronunță vizavi de lipsa de sprijin pentru domeniul cultural.
Lipsa sprijinului pentru instituțiile culturale
Chirilă vorbește despre problemele majore întâmpinate de sectorul cultural din România, precum lipsa unui manager pentru Teatrul Național și politizarea administrării patrimoniului prin absorbția Institutului Național al Patrimoniului.
El subliniază că aceste instituții sunt fundamentale pentru identitatea culturală națională, dar nu au avut parte de reacții din partea suveraniștilor, care se proclamă apărători ai valorilor naționale, însă evită să tragă semnale de alarmă.
Degradarea sistemului cultural în ultimele decenii
Chirilă a afirmat că dezinteresul pentru cultură nu reprezintă o problemă nouă, ci o tendință care s-a acumulat în ultimii 35 de ani. El consideră că indiferent cine a fost la putere, domeniul cultural a fost neglijat sistematic.
Artistul critică lipsa de reacție a politicienilor față de aceste probleme, sugerând o lipsă de voință politică de a sprijini valorile culturale românești.
Reacții din partea artiștilor și a sectorului cultural
Printre cei care au reacționat la această situație se numără Maia Morgenstern și Nicu Alifantis, care au condamnat normele de muncă propuse pentru artiști. Morgenstern a solicitat schimbarea legii, iar Alifantis a calificat situația drept „de râsu-plânsu”.
UNITER a exprimat, de asemenea, nemulțumire, afirmând că nici în perioada comunistă nu s-au impus condiții similare actorilor.
Proiectul „România Educată” și criticile aduse
Tudor Chirilă a criticat și proiectul „România Educată”, afirmând că este doar un simplu proiect de imagine și că actualul președinte, Klaus Iohannis, va lăsa sistemul de educație în starea în care a fost găsit, fără schimbări semnificative.
Criticile artistului se referă la lipsa de angajament real din partea autorităților pentru o dezvoltare sustenabilă a culturii și educației în România.
Lasă un răspuns