Primarii de comune, în majoritate membri PSD și PNL, au criticat vehement reforma administrativă pregătită de guvern, acuzând că inițiativa riscă să blocheze funcționarea administratorilor locali și să afecteze direct comunitățile mici. Discuțiile au avut loc în cadrul unei adunări generale a Asociației Comunelor din România (ACoR), unde s-au exprimat nemulțumiri față de măsurile anticipate în proiectul de reformă.
Primar de comună: „Reforma a pornit greșit. Cu declarația asta vreți să ne îngropați pe toți”
Primărița PSD a Cumpăna, Mariana Gâju, a avut cel mai critic discurs, acuzând guvernul că pune în pericol stabilitatea administrației locale. Ea a contestat afirmațiile conform cărora primarii ar fi mărit nejustificat taxele și impozitele locale, catalogând aceste afirmații drept „greșite și dăunătoare”.
„Reforma pe care vreți să o faceți a pornit greșit. Nu sunt de acord să fim criticați că primarii ar fi mărit taxele. Cu declarația asta vreți să ne îngropați pe toți”, a afirmat Gâju.
Cereri: menținerea finanțărilor și investiții în drumuri comunale
Primărița a solicitat continuarea finanțărilor din programele naționale, subliniind importanța menținerii programului Anghel Saligny. În același timp, a susținut implementarea unui proiect dedicat modernizării rețelei drumurilor comunale.
„Este esențial să păstrăm finanțările pentru investiții, mai ales cele pentru drumuri comunale, pentru a nu afecta dezvoltarea locală”, a declarat Mariana Gâju.
Diferențe de salarii între administrație locală și județeană
Într-o intervenție de aproape zece minute, primărița a criticat diferențele de salarizare între primăriile locale și consiliile județene. Ea a afirmat că angajații din CJ primesc cu circa 3.000 de lei mai mult, și a invocat un dublu standard în aplicarea reducerilor salariale.
„La CJ, funcționarii primesc cu 3.000 de lei mai mult. Ne cereți reduceri, dar acolo nu tăiați”, a spus Gâju.
Contestații la planurile de comasare a unităților de învățământ
Primărița s-a exprimat împotriva proiectelor de comasare a școlilor, considerând că acestea ar destabiliza rețeaua educațională din mediul rural.
„O astfel de măsură ar afecta calitatea educației și ar destabiliza sistemul educațional local”, a adăugat Gâju.
Relocarea cheltuielilor de educație și social către ministere
Primarul din Cumpăna a solicitat transferul unor cheltuieli de la nivelul administrației locale către instituțiile centrale, invocând presiunea bugetară.
„Cerem ca cheltuielile pentru școli și pentru persoanele cu dizabilități să fie preluate de către Ministerul Educației și Ministerul Muncii, pentru a reduce povara asupra bugetelor locale”, a spus Mariana Gâju.
Aceasta a fost o manifestare clară de opoziție față de reforma administrativă
Reuniunea ACoR s-a transformat astfel într-un forum de contestare a proiectului de reformă, primarii cerând guvernului să păstreze finanțările pentru investiții și să evite transferul unor noi poveri către administrația locală.
Ei susțin că la nivel central și județean există spațiu pentru reducerea costurilor, fără a afecta finanțarea locală.
Statusul declarațiilor și contextul bugetar
Premierul Ilie Bolojan a avertizat că perioada următoare va fi caracterizată de constrângeri bugetare și decizii dificile, din cauza deficitelor mari.
El a precizat că transferurile de fonduri din bugetul de stat către administrațiile locale nu vor mai crește substanțial, indiferent de schimbările politice.
„Aproximativ 80% din fondurile administrației locale provin din transferuri, în condițiile în care media în UE este de circa 50%”, a spus Bolojan.
Șeful guvernului a explicat că anul următor va fi unul decisiv pentru administrația locală, existând două scenarii: fie autoritățile locale devin mai eficiente în structurile actuale, fie, până în 2028, se va impune o reformă administrativă care va include reducerea numărului de comune și comasări.
Lasă un răspuns