România riscă să intre în recesiune, pe fondul rezultatelor bugetare afectate de măsurile de austeritate și de modul în care au fost gestionate veniturile fiscale, potrivit afirmațiilor lui Marcel Ciolacu, fost premier al țării. Aceste declarații au fost făcute recent la RTV și vin în contextul unor estimări financiare mai puțin optimiste pentru anul 2025.
Estimarea lui Ciolacu cu privire la recesiune
Fostul premier a spus că se întrevede posibilitatea ca România să înregistreze recesiune din cauza măsurilor luate de guvernul condus de Ilie Bolojan. El a subliniat că lipsa investițiilor și menținerea unor politici care nu sprijină clasa de mijloc pot agrava situația economică și socială.
Previziuni bugetare nerealiste pentru 2025
Bugetul pentru anul 2025, marcat de măsuri de austeritate, a fost considerat prea optimist de către experți. Veniturile estimată inițial la 668 miliarde lei se bazau pe o cotă de TVA de 19%. În realitate, TVA-ul a fost majorat la 21% începând cu 1 august, însă veniturile avertizate în buget nu au fost atinse.
Creșterea prognozată de 16% a veniturilor nominale s-a dovedit a fi mult prea optimistă, chiar și în condițiile unei creșteri a PIB-ului de 2,5%. Aceasta a dus la o scădere a veniturilor reale față de cele planificate.
Impactul gestionării veniturilor și al veniturilor europene
Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată diferențe notabile față de previziunile inițiale. România a încasat doar 76 miliarde lei din sumele provenite din fondurile europene, față de cele estimate de 88 miliarde lei, ceea ce înseamnă o reducere de 12 miliarde lei.
În privința cheltuielilor, proiecția inițială de investiții de 150 miliarde lei a fost parțial atinsă. Totuși, au fost folosiți doar 138 miliarde lei, adică cu 12 miliarde lei mai puțin decât s-a planificat.
Controverse legate de reducerea deficitului
Declarațiile oficiale sugerează că deficitul bugetar a fost redus printr-o metodă considerată controversată. În realitate, reducerea deficitului a fost făcută prin trecerea împrumuturilor pierdute din PNRR în venituri bugetare, considerată de specialiști ca fiind o „scamatorie” contabilă.
Acest artificiu contabil a permis prezentarea unui deficit mai mic, dar a ascuns problemele reale ale finanțelor publice. În proiectul inițial, sumele din fondurile europene erau estimate la 88 miliarde lei, dar în execuție s-au încasat doar 76 miliarde lei.
Reacția oficială și perspectivele economice
Declarațiile și estimările critică modul în care a fost gestionată politica fiscală și bugetară. În plus, există avertismente că politica de majorare a TVA-ului și reducerea veniturilor din alte surse pot avea efecte negative asupra economiei.
Nu există, însă, informații oficiale despre măsuri concrete de corectare a acestor derapaje, iar situația bugetară rămâne sub semnul incertitudinii. În prezent, estimările sugerează o posibilă deteriorare a indicatorilor macroeconomici, dacă tendințele actuale vor continua.
Fără ajustări, România poate risca o încetinire economică accentuată sau chiar recesiune, în condițiile în care încasările din fondurile europene și veniturile fiscale nu au atins încă pragurile necesare pentru echilibru.
Lasă un răspuns