Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu proveniți din structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) se ridică la 89.910 persoane, conform datelor oficiale ale lunii octombrie 2025, puse la dispoziție pentru Economica.net. Acest total nu include beneficiarii de pensii proveniți din alte instituții, precum Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații și Securitate (SIS), Serviciul de Protecție și Pază (SPP), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Ministerul Apărării Naționale (MAPN) sau alte structuri ale sistemului de apărare și securitate.
Numărul pensionarilor plătiți de Casa de Pensii Sectorială a MAI a crescut continuu și depășește 100.000 în aprilie 2025, dată la care s-au încasat pensii de serviciu în valoare de 7,7 miliarde de lei pentru anul 2024, cifră de aproape trei ori mai mare decât cea din 2016. Pensia medie brută în sistemul MAI atinge 6.700 de lei, fiind cu 77% mai mare decât în anul 2016.
Vârsta minimă de pensionare și condițiile pentru beneficiari
Pentru pensionarea pentru limită de vârstă, personalul MAI are o vârstă minimă de 47 de ani și 6 luni în cazul militarilor de la pompieri și jandarmi. La stabilirea drepturilor de pensie s-a valorificat întreaga vechime în serviciu, inclusiv perioada efectuată ca militar în termen, angajat pe bază de contract sau subofițeri.
Pentru polițiști, vârsta minimă de pensionare pentru limită de vârstă este de 49 de ani. People în această categorie sunt beneficiari de pensie pentru limită de vârstă, având activitate operațională încadrată în condiții de risc major.
Există situații în care pensia pentru limită de vârstă a fost deschisă la 70 de ani. Aceste cazuri au fost determinate de nerealizarea vechimii complete în cadrul Ministerului Afacerilor Interne la momentul stabilirii drepturilor, fiind înregistrate în cazurile în care vechimea nu fusese integral valorificată la momentul pensionării.
Pentru pensiile anticipate parțiale, vârsta cea mai mică înregistrată în octombrie 2025 este de 39 de ani, persoană declarată inapta pentru serviciul militar. Aceasta reflectă condițiile legale privind inaptitudinea medicală, care determină încetarea raporturilor de serviciu și deschiderea dreptului la pensie anticipată.
Cea mai ridicată vârstă pentru pensie anticipată parțială în această perioadă este de 58 de ani, conform datelor disponibile.
Unele caracteristici ale pensiilor și sistemului de plată
Pensiile de serviciu militare, inclusiv cele plătite de CPS a MAI, sunt finanțate exclusiv din bugetul de stat. Profesioniștii în activitate, angajați în structurile MAI, contribuie cu o cotă de 25% din venituri, în loc de contribuție la asigurările sociale (CAS), conform legii.
La nivelul lunii aprilie 2025, numărul pensionarilor plătiți de CPS a MAI a depășit 100.000 de persoane, iar în 2024, costurile totale pentru plățile pensiilor militare au fost de 7,7 miliarde de lei. Acest total reprezintă o creștere semnificativă față de anii precedenți, fiind de cel puțin trei ori mai mare decât în 2016.
Distribuția cuantumului pensiilor
Analiza efectuată pe datele obținute de la CPS a MAI arată că aproape 40% dintre pensionari, adică 35.423 de persoane, au încasat pensii nete cu valori cuprinse între 5.001 și 7.000 de lei în octombrie 2025. Peste 34.000 de beneficiari au pensii de până la 5.000 de lei, în timp ce circa 12.000 de persoane (13%) au pensii nete între 7.001 și 9.000 de lei.
Majoritatea plăților sunt realizate pentru pensiile cu sume considerate semnificative, ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitatea și echitatea sistemului.
Relevanță legislativă și reacții
Guvernul analizează în prezent mai multe variante de modificare a Legii pensiilor militare. Sindicaliștii europeni și ai Poliției de Penitenciare au semnalat că nu au fost implicați în procesul de consultare și afirmă că orice schimbare trebuie să fie acompaniată de garanții ferme privind condițiile de muncă ale personalului.
Ei susțin că creșterea vârstei de pensionare fără măsuri compensatorii pentru riscurile specifice profesiilor din poliție și penitenciare ar fi disproporționată. Reprezentanții sindicali consideră că reforma ar trebui să vizeze eliminarea inechităților salariale persistente de peste 15 ani, nu restrângerea drepturilor.
Economica.net a realizat prima analiză detaliată a veniturilor nete din pensii de serviciu militare, incasate de beneficiarii proveniți doar din structurile MAI. Aceasta relevă impactul modificărilor legislative, precum și modul în care aceste pensii sunt distribuite pe niveluri, oferindu-se o bază factuală pentru discuții despre „specificul” and sistemul pensiilor militare.
Toate aceste date și analize clarifică situația pensiilor de serviciu militare în contextul actual, marcând o etapă de evaluare și discuție deschisă, bazată pe cifre concrete.
Lasă un răspuns