**Plățile digitale, singura zonă cu potențial de creștere în contextul unei recesiuni în România**
Chiar dacă economia românească traversează o recesiune determinată de scăderea consumului și de inflație ridicată, plățile digitale rămân o zonă cu potențial de creștere structurala, conform ultimelor analize. Structura consumului și comportamentul consumatorilor indică, însă, o adaptare defensivă mai degrabă decât o relansare economică.
Contextul macroeconomic și evoluția consumului
România se află în recesiune, cu un nivel al inflației apropiat de 10%, ceea ce determină scăderea veniturilor reale și reducerea încrederii consumatorilor. Potrivit analizei, economia este afectată de debitul de încredere al populației. Cheltuielile celor mai mulți români nu mai înregistrează creșteri semnificative și sunt marcate de prudență.
Dinamica cheltuielilor și utilizarea creditului
Datele Visa indică o încetinire a dinamicii cheltuielilor, care nu mai cresc rapid și se află într-o zonă de stabilitate relative. În plus, cheltuielile realizate pe credit depășesc cele din venituri curente, fiind utilizate preponderent pentru acoperirea cheltuielilor esențiale, precum alimentele, utilitățile și alte servicii recurente.
Această creștere a utilizării creditului nu semnalează o relansare economică, ci o modalitate de amortizare a șocurilor asupra veniturilor. Formarea unui comportament de „consumption smoothing” indică adaptare la presiunea veniturilor, nu o intenție de a relansa consumul.
Riscurile și recomandările la nivel financiar
Pentru specialiști, acest context impune o monitorizare atentă a riscurilor. Se recomandă focalizarea pe produse financiare responsabile, precum creditele pe termen scurt și soluțiile de plată în rate pentru cheltuieli esențiale. Creșterea creditului nu trebuie interpretată ca semn de revenire economică, ci ca un mecanism de absorbție a șocurilor.
Laurenti, economist-șef Visa, atrage atenția că utilizarea creditului în această etapă este o dovadă a dificultăților financiare și nu o indicație a unei relansări. El subliniază că această tendință poate crește riscurile de supraîndatorare și instabilitate financiară dacă nu este gestionată corect.
Impactul asupra comportamentului consumatorilor și perspectivele de stabilizare
Deteriorarea încrederii consumatorilor determină prudență în cheltuieli. Aceștia prioritizează bunurile și serviciile esențiale, fac tranzacții de valoare mai mică și amână achizițiile voluminoase și cele de natură discreționară.
În aceste condiții, numărul tranzacțiilor menține un ritm relativ stabil, însă valoarea totală a consumului continuă să fie fragilă și cu creștere redusă. Lipsa încrederii și a stabilității veniturilor e principalul obstacol în relansarea consumului.
Perspectiva economică și traiectoria viitoare
O revenire sustenabilă a plăților de debit ar fi semnul clar al începutului unei ieșiri din recesiune. În mod firesc, procesul de ajustare economică începe odată cu stabilizarea veniturilor reale, urmată de reluarea plăților din venituri curente și de normalizarea utilizării creditului pentru cheltuieli discreționare.
Se estimează că prima parte a anului 2026 va continua să fie sub presiune, însă o reducere a inflației în a doua jumătate a anului ar putea favoriza stabilizarea veniturilor și o revenire treptată la plăți în credit și debit.
Strategic, 2026 este privit ca un an de ajustare, în timp ce potențialul de creștere economică mai robustă ar putea reveni în 2027, cu estimări pentru o creștere a PIB-ului de aproximativ 2,8%.
Aceste evoluții indică o perioadă de tranziție, în care redresarea economică va depinde în mare măsură de reducerea inflației și de reconstrucția încrederii consumatorilor.
Lasă un răspuns