Prețul laptelui materie primă la poarta fermelor din România a scăzut sub 40 de euro pe suta de kilograme în luna mai, marcând prima abatere de la valorile din ianuarie 2024 încoace. În condițiile actuale, prețul a ajuns la 39,01 euro suta de kg, ceea ce indică o scădere de 5,2% față de luna aprilie și cu 10,5% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut. În comparație cu media europeană, de 42,5 euro, prețul mediu pentru România este cu 19,3% mai scăzut, după o diminuare de 0,3% față de aprilie.
Context european și diferențe naționale
Prețul la nivel european se situează în medie la 42,5 euro pentru suta de kg, fiind mai mic față de anii anteriori. În state precum Malta, prețul ajunge chiar peste 63 euro suta de kg, în timp ce în România, deși nu cel mai scump, prețurile sunt sub media UE.
La nivel național, fermierii se confruntă cu dificultăți cauzate de prețurile de vânzare care sunt inferioare costurilor de producție. Ionuț Lupu, directorul executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci HolsteinRo, a afirmat că fermierii vând cu până la 1 leu pe litru, în pierdere, întrucât costurile de producție se situează între 2 și 2,4 lei. În schimb, prețurile pe piață variind între 0,7 și 1,9 lei pe litru nu acoperă cheltuielile fermierilor.
Comprațiile din altă parte și impactul asupra pieței
Costul mediu al laptelui în alte state europene este diferit. În Lituania, acesta este de 35 euro suta de kg, în Slovacia 37 euro, iar în Letonia 37,9 euro. În Estonia, prețul ajunge la 38 euro, Ungaria la 38,6 euro, iar Slovenia la 38,2 euro. În Malta, prețul depășește 63 euro suta de kg.
România importă volume semnificative de lapte și smântână din lapte neconcentrată, fără adaos de zahăr sau îndulcitori, în valoare de 47 de milioane de euro pentru primul trimestru al anului. Volumele importate sunt de 84.000 de tone, fiind cu 39,4% mai mari decât cele din perioada similară a anului 2025. În același timp, exporturile se cifrează la o valoare de aproape 7 ori mai mică în volum, dar totalizează 30,5 milioane de euro, față de 29,3 milioane de euro anul trecut.
Majoritatea achizițiilor provin din Ungaria, cu aproximativ 67.000 de tone, o creștere de 35% comparativ cu anul anterior. Livrările din Ungaria contribuie la creșterea importurilor totale de lapte din România.
Probleme fundamentale în piața laptelui din România
Prețul laptelui de sub 2 lei litrul nu acoperă costurile de producție, fapt ce destabilizează fermele românești. Fermierii afirmă că, pentru a opera, trebuie să vândă în pierdere, ceea ce pune presiune pe sustenabilitatea sectorului.
Importurile din Ungaria și dificultățile în negocierea prețurilor la nivelul procesatorilor exacerbează situația. Proprietarii fermei se plâng că, deși cer intervenții pentru sprijin, mecanismele de protecție lipsesc sau nu funcționează eficient.
Disfuncționalitatea sistemului și răspunsul autorităților
Datele statistice transmise autorităților sunt incomplete sau inexacte, ceea ce împiedică obținerea fondurilor din rezerva agricolă. Ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tanczos, a menționat că s-au purtat discuții privind interpretarea datelor și colectarea informațiilor relevante.
El a explicat că, în prezent, datele despre prețuri și volume din sistemul pentru observatorul laptelui nu sunt colectate corect, fiind nevoie de îmbunătățiri pentru ca informațiile să reflecte realitatea. Ministra a precizat că vor fi evaluate și responsabilitățile prim-cumpărătorilor în introducerea datelor în sistem, pentru a se asigura corelarea acestora cu facturile.
În plus, oficialii au subliniat necesitatea mobilizării rezervelor agricole pentru sprijinirea fermierilor afectați de scăderea prețurilor și volumul crescut de importuri, pentru a evita destabilizarea completă a sectorului lactatelor din România.
Lasă un răspuns