UE pierde teren în inovare, iar birocrația excesivă accentuează această tendință, afirmă Christian Năsulea
Uniunea Europeană a pierdut poziții în fața Pieței asiatice și a Statelor Unite în domeniul inovației economice, potrivit unui expert. În ultimele topuri mondiale privind numărul de patente noi înregistrate anual și importanța acestora, Europa aproape nu mai figurează, în timp ce China, Coreea de Sud, Taiwan, Japonia și SUA domină această clasament.
Birocrația excesivă drept principal factor de regres
Christian Năsulea, lector universitar, identifică birocrația și reglementările rigide drept principale cauze ale declinului economic și al scăderii poziției Europene în inovație. El afirmă că aceste obstacole împiedică dezvoltarea startup-urilor și determină companiile consacrate să relocheze activități în țări cu reglementări mai permisive, precum SUA sau Marea Britanie.
Într-un discurs susținut la ediția din 2026 a Free Market Road Show, Năsulea a menționat că Europa are companii inovatoare și talente de top, însă reglementările sunt mai rapide decât procesul de inovare. El explică că reglementarea excesivă crește costurile pentru inovatori, reducând din potențialul de creștere și dezvoltare.
Impactul birocrației asupra economiei UE și României
Năsulea atrage atenția asupra modului în care birocrația afectează resursele economice. Potrivit acestuia, suprareglementarea creează trei mari obstacole: bariere de intrare în piață, creșterea costurilor și asimetria între firmele mari și startup-uri.
El exemplifică cu trei acte normative adoptate în UE – Digital Services Act, Digital Markets Act și AI Act – considerate necesare pentru protecția consumatorilor și pentru asigurarea unui mediu concurențial corect. Cu toate acestea, Năsulea afirmă că aceste reglementări generează costuri semnificative pentru companiile din zona AI și creează incertitudini legale, reducând volumul de capital de risc, în special față de Statele Unite.
Costurile legale și obstacolele pentru startup-uri
Costurile pentru conformarea cu aceste acte normative se ridică la sute de mii de euro pentru companiile care intră pe piață. În plus, firmele mici se confruntă cu incertitudini juridice legate de clasificarea riscurilor, ceea ce limitează accesul la capitalul de risc.
Năsulea subliniază că, în UE, accentul este pus pe reglementare înainte de intrarea pe piață, în loc de supraveghere ulterioară, precum în Statele Unite. Aceasta afectează volumul investițiilor în tehnologie și inovație, reducând atractivitatea pentru investitori.
Efectele asupra mediului de business din România
În cazul României, impactul birocrației asupra inovării este accentuat de o legislație europeană și locală extrem de complexă. Deși sectorul IT din țară este considerat puternic, cu oameni calificați și costuri competitive, reglementările excesive împiedică țara să devină un hub regional de inovație.
Năsulea afirmă că România, în loc să atragă talente și capital de risc, devine un exportator de oameni și idei. Acesta identifică două paliere de reglementare: cel european și cel local, care împiedică dezvoltarea unui ecosistem inovator și competitiv pe regiunea sa.
Concluzii
Specialistul în economie sublinează importanța relaxării reglementărilor și simplificării procedurilor pentru stimularea inovației în UE și în România. El atrage atenția că, actual, cadrul legislativ limitează investițiile și dezvoltarea companiilor inovatoare, favorizând exodul de talente și resurse către alte piețe.
Birocrația excesivă continuă să fie un obstacol în calea competitivității europene, afectând potențialul de creștere și dezvoltare pentru sectorul tehnologic și startup-urile locale.
Lasă un răspuns