Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE au notificat adoptarea unor măsuri care interzic utilizarea materialelor vizuale generate cu inteligența artificială de către echipele lor de presă. Decizia are ca scop principal protejarea credibilității mesajelor transmise, însă ridică întrebări cu privire la capacitatea Uniunii Europene de a-și menține relevanța în contextul comunicării politice din era digitală.
Noile reguli pentru comunicarea instituțiilor UE
Instituțiile UE au decis să limiteze utilizarea materialelor vizuale create cu ajutorul inteligenței artificiale în activitatea de comunicare publică. Potrivit declarațiilor, această măsură vizează reducerea riscului ca conținutul divulgat să fie perceput ca înșelător sau dăunător, mai ales dacă imită realitatea. Respectivele reguli sunt menite să asigure transparența și responsabilitatea în comunicarea oficială.
Motivul principal – protejarea credibilității
Decizia a fost justificată de preocupări legate de riscurile asociate cu conținutul AI, în special combaterea generării de videoclipuri deepfake sau al altor materiale false. Reprezentanții UE au subliniat că îngrijorările majore sunt legate de posibilitatea ca publicul să perceapă aceste materiale ca fiind reale, ceea ce ar putea afecta încrederea în mesajele oficiale.
Utilizarea AI în comunicarea în interiorul UE
Unele state membre ale UE folosesc deja inteligența artificială pentru comunicarea cu publicul. Cancelarul german Friedrich Merz utilizează tehnologia AI pentru a informa populația despre beneficiile și riscurile inteligenței artificiale. În același timp, premierul ungar Viktor Orban folosește deepfake-uri pentru răspândirea de mesaje politice care atacă Bruxelles-ul, în cadrul strategiei de comunicare a guvernului maghiar.
Opinia experților despre responsabilitatea AI
Specialiștii în domeniu au afirmat că utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale este preferabilă față de interzicerea completă. Walter Pasquarelli, consilier al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a menționat că utilizarea în mod responsabil poate fi mai benefică, dacă măsurile de protecție și reglementare sunt corespunzător implementate.
Comparativ cu abordarea asupra comunicării din SUA
Diferențele în modul de comunicare ale Europei versus cele ale Statelor Unite devin evidente în contextul utilizării AI. Casa Albă, odată cu revenirea lui Donald Trump la funcție, a adoptat o strategie contrară măsurii UE. În cazul președintelui american, utilizarea conținutului generat cu AI a fost frecventă pentru manifestări și mesaje publice.
Exemplul utilizării AI de către Donald Trump
Conform POLITICO, Donald Trump a utilizat AI pentru 36 de postări pe contul său de Truth Social de la revenirea în funcție, inclusiv o imagine în care apare în rolul unui papă. Această strategie a fost ilustrată ca fiind o diferență semnificativă față de restricțiile impuse de blocul european.
În ceea ce privește utilizarea AI pentru comunicare, diferența majoră constă în abordarea restrictivă adoptată de UE comparativ cu experiența relativ liberală a Statelor Unite, unde tehnologia a fost folosită pentru a genera conținut variat, adesea utilizat pentru a transmite mesaje politice sau mediatice.
Lasă un răspuns