Laura Codruța Kovesi a vorbit despre perioada dificilă imediat după revocarea sa de la conducerea DNA, moment în care a decis să candideze pentru șefia Parchetului European (EPPO). Într-un interviu acordat G4Media, ea a relatat despre presiunile, verificările disciplinare și dosarele penale inițiate împotriva sa, precum și despre începuturile instituției pe care o conduce astăzi.
Perioada după revocare și decizia de a candida
După revocarea din funcția de șefă a DNA în 2018, Kovesi a avut senzația că și-a încheiat cariera profesională. Ea a spus că, în momentul în care s-a hotărât să candideze pentru conducerea EPPO, se confrunta cu numeroase verificări disciplinare și câteva dosare penale deschise împotriva sa.
Procuroarea a menționat că avea în curs vreo 44 de verificări disciplinare și între 5 și 6 dosare penale, fiind în perioada în care a primit măsura preventivă a interdicției de a părăsi țara, chiar înainte de interviul de la Bruxelles. În timpul pregătirilor pentru candidat, era convocată frecvent la diferite instituții, precum SIS și Inspecția Judiciară.
Susținere politică și rezultatele selecției
Potrivit spuselor sale, după etapa inițială a selecției, a fost informată că a obținut cel mai bun rezultat, dar i s-a spus că nu are șanse reale de câștig din cauza lipsei de susținere politică din partea României. Ea a fost contactată de cineva din cadrul Comisiei Europene, care i-a transmis că, deși câștigase competiția, pe lista scurtă erau un candidat francez și unul german și că participarea sa nu avea sprijin din partea statului român, transformând procesul într-unul politic.
Tentativă de intimidare și amenințări
Laura Codruța Kovesi a povestit și despre un episod considerat tentativă de intimidare. În ziua interviului de la Bruxelles, a primit,o scrisoare de amenințare la hotelul unde era cazată, fiind anunțată de recepție că „știm ce se întâmplă” și că „știm că ești aici”. Ea a interpretat acea scrisoare ca pe o măsură de intimidare, fiind surprinsă de faptul că o astfel de informație nu putea fi accesată de public, întrucât ea era singură la hotel, fără familie.
Provocări legate de buget și personal pentru EPPO
Kovesi a fost surprinsă de bugetul alocat EPPO și de numărul foarte redus de procurori inițial planificat. Bugetul instituției era între 8 și 10 milioane de euro, cu un total de 32,5 angajați. Procurorii ar fi avut norme de lucru de jumătate de normă, alternând între activitatea în țară și munca pentru EPPO, ceea ce a ridicat semne de întrebare pentru șefa instituției.
Ea a criticat suma alocată, comparând-o cu bugetele structurilor de parchet din România, care anual depășeau acea sumă. În plus, a fost contactată de un funcționar european, care i-a spus că trebuie să se descurce cu resursele disponibile, deoarece Comisia Europeană consideră că nu există greșeli în alocarea fondurilor.
Reacțiile și măsurile luate
Laura Codruța Kovesi a spus că a avut un sentiment de nesiguranță privind sprijinul politic și financiar în timpul etapelor de startup ale EPPO. Deși a aflat că a fost preferata la primul loc în selecție, lipsa susținerii din partea statului român a fost o barieră majoră pentru câștigarea efectivă a funcției.
Ea a menționat și că, în ziua interviului, a primit o scrisoare de amenințare, dar nu a putut stabili cine se află în spatele acesteia. În ciuda acestor încercări de intimidare, ea și-a continuat activitatea și și-a asumat conducerea EPPO.
Lasă un răspuns