Sectorul lactatelor din România se confruntă cu dificultăți în direcționarea producției către procesarea industrială, situație evidențiată într-un studiu recent realizat de Consiliul Concurenței. Conform datelor, țara produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocupând locul 10 în Uniunea Europeană, însă doar o treime din această cantitate ajunge în circuitul industrial de procesare. Ca urmare, România se clasează pe locul 17 în UE la colectarea de lapte pentru industrie.
Dispersarea fermierilor și nivelul de productivitate
România deține circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% dintre fermele de lapte sunt mici, deținând mai puțin de 5 capete de vaci fiecare. În medie, productivitatea pe vacă este de 3.580 kg/an, cel mai scăzut în UE, comparativ cu media europeană de 8.450 kg. Numărul bovinelor a scăzut cu aproximativ 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la circa 1,08 milioane în 2024.
Majoritatea fermelor românești sunt dispersate și de dimensiuni reduse. Acestea au o putere de negociere limitată față de procesatori, fiind dependente de câțiva mari cumpărători sau centre de colectare. Fermierii mici dețin 75% din ferme, fapt care limitează accesul la tehnologii moderne și mecanizare.
Volumul de lapte colectat și importurile
Deși volumul de lapte colectat din fermele autohtone a crescut de la 1,135 milioane tone în 2020 la 1,235 milioane tone în 2024, în 2025 această cantitate s-a redus la 1,1 milioane tone. Astfel, procesatorii români trebuie să recurgă la importuri pentru a suplini lipsa de materie primă, importurile crescând cu 39,8% în 2024 față de anul precedent, în timp ce colectarea internă a crescut cu 55.549 tone.
În 2024, importurile de lapte brut au ajuns la un nivel semnificativ, reprezentând 39,8% din volumul achizițiilor, față de o creștere de 5% în urma colectării interne. În total, deficitul comercial din sector s-a ridicat la circa 700 milioane de euro, iar importurile totale au atins pragul de 1 miliard de euro, principalul furnizor extern fiind Ungaria.
Structura industriei de procesare și tipurile de produse
Ponderea produselor cu valoare adăugată scăzută domină sectorul de procesare. Laptele pentru consum, de 387.000 tone, și produsele acidulate precum iaurt, sana, chefir și lapte bătut, de 231.000 tone, reprezintă peste 70% din volumele procesate. În schimb, produsele cu valoare adăugată mai mare, precum brânzeturile, însumează aproximativ 107.000 tone (12-13%), smântâna sub 70.000 tone (9%) și untul doar 12.000 tone (2%).
Cererea de produse lactate internațională fiind mai mare decât oferta internă, importurile au crescut în 2025, atingând pragul de 1 miliard de euro. În acest an, importurile au fost mai mari cu 44.623 de tone, în timp ce colectarea de lapte românesc a crescut cu 55.549 tone față de anul anterior.
Profilul companiilor din sector
În 2024, în România funcționau 786 de companii cu activitate principală de creștere a bovinelor de lapte, dintre care 496 au raportat cifră de afaceri, cumulând aproximativ 1,38 miliarde de lei. Primele 20 de companii concentrau aproape 50% din cifra totală de afaceri a fermelor.
În sectorul de procesare, existau 469 de companii autorizate, dintre care 316 raportau cifră de afaceri, în total circa 8,7 miliarde de lei. Dintre acestea, doar 182 aveau autorizație sanitar-veterinară pentru procesare și comerț intracomunitar.
Puterea de negociere și relațiile cu retailul
Marile rețele comerciale exercită o putere de negociere semnificativă asupra procesatorilor, aplicând discounturi între 20-40% pentru key accounts, până la 30% pentru HoReCa și distribuție. Procesatorii locali beneficiază de o eficiență de utilizare a materiei prime de 70%, comparativ cu 60% în cazul multinaționalelor.
Costurile și cerințele de siguranță alimentară, precum și dificultățile de finanțare, reprezintă bariere importante pentru intrarea pe piață a noilor operatori.
Evoluția prețurilor și impactul asupra fermierilor
Prețul laptelui la poarta fermei a crescut cu aproximativ 71% între 2018 și 2024, de la 1,4 lei/litru la 2,4 lei/litru, urmând evoluția costurilor de producție și a inflației. Prețul de vânzare către retail s-a majorat cu circa 59%, iar prețul la raft pentru laptele cu 3,5% grăsime a crescut cu 56%.
Transmiterea costurilor de la ferme către consumatori a fost amplificată, în fiecare etapă, de creșterea prețurilor. Astfel, fiecare leu în plus la prețul laptelui la poartă a dus la o majorare de circa 1,73 lei în prețul de vânzare către retail și 2,5 lei la raft.
Structura industriei, investiții și recomandări
În 2024, era înregistrată activitatea a 786 de companii dedicate creșterii bovinelor de lapte, dintre care 496 aveau cifră de afaceri, în valoare totală de aproximativ 1,38 miliarde de lei. În același an, sectorul de procesare includea 469 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de circa 8,7 miliarde de lei.
Consiliul Concurenței recomandă fermierilor să se organizeze în cooperative sau alte forme asociative pentru a crește puterea de negociere și volumele de lapte colectate. Autoritatea propune, de asemenea, măsuri de sprijin pentru micii fermieri, inclusiv scheme de creditare subvenționate și prime pentru integritatea în circuitul industrial.
Lasă un răspuns