Titi Aur, expert în conducere defensivă, a afirmat că mulți livratori asiatici din București refuză să învețe regulile de circulație, iar măsurile de educare ale poliției rutiere sunt insuficiente. În același timp, asociațiile pentru drepturile muncitorilor străini susțin că informarea în limba maternă crește nivelul de înțelegere al regulilor de trafic.

Problema lipsei de acceptare a regulilor de către livratorii asiatici

Titi Aur a explicat că poliția rutieră a întreprins în ultimii ani doar câteva acțiuni, mai ales în ultimii doi ani, pentru a educa șoferii și cicliști. În opinia sa, piedica majoră nu este aportul de informații, ci atitudinea livratorilor, care consideră că nu trebuie să învețe regulamentul, deoarece se descurcă singuri în trafic. Aur a subliniat că aceștia afirmă că știu să se strecoare și să evadeze de controale.

Disparitățile de nivel de educație în trafic între români și străini

Expertul în conducere defensivă a declarat că românii sunt, în general, mai puțin educați în traficul rutier față de alte state din Europa, și chiar mai puțin decât în Statele Unite sau Canada. El a afirmat că livratorii asiatici sunt mult mai puțin educați în ceea ce privește regulile și comportamentul în trafic, refuzând să accepte necesitatea învățării. În context, Aur a atras atenția asupra faptului că atât șoferii, cât și pietonii trebuie să fie atenți pentru a evita conflictele și accidentele.

Poziția asociațiilor care apără drepturile angajaților străini

Reprezentanții Asociației Angajaților Străini din România susțin că explicarea regulilor de circulație în limba maternă are un impact pozitiv asupra nivelului de înțelegere. Anca Ganea a explicat că termeni specifici sunt mai bine înțeleși dacă sunt tradcuși, iar participarea unor persoane autorizate din Poliția Rutieră la predare contribuie la creșterea receptivității. Aceasta afirmă că astfel de măsuri fac ca angajații să se simtă integrați și mai conștienți de responsabilități.

Problema trotinetele electrice și riscurile crescute pentru tineri

Titi Aur a semnalat că trotinetele electrice din București au devenit un pericol major. El a spus că mulți tineri se întrec în a ajunge cu aceste vehicule la viteze de peste 100 km/h. În opinia sa, legea permite utilizarea trotinetei pe carosabil de la vârsta de 14 ani, însă nu există suficientă pregătire pentru siguranța rutieră. Aur a criticat lipsa de educație în școli privind condusul în siguranță și a menționat că multe trotinete în uz depășesc limitele recomandate de 25 km/h, unele atingând chiar viteze de 70 km/h sau mai mult.

Reguli și sancțiuni în alte țări pentru trotinetele electrice

Expertul a precizat că în alte state, dacă cineva este prins circulând cu trotineta peste viteza legală sau fără respectarea regulilor, vehiculul îi este confiscat. El a subliniat că în România nu se aplică astfel de sancțiuni similare, deși riscurile pentru siguranța publică sunt evidente.

Aceste aspecte evidențiază preocupările legate de comportamentul participanților la trafic și de necesitatea unor măsuri mai ferme pentru a preveni accidentele, în contextul unor dificultăți în implementarea și acceptarea regulilor de circulație de către anumite categorii de utilizatori.