Rusia a luat decizia de a închide Consulatul României de la Sankt-Petersburg și de a expulza temporar șeful interimar al acestuia, Cristian Istrate, în urma deciziei României de a expulza consulul rus de la Constanța și de a închide consulatul rus de la Galați. Anunțul oficial a fost confirmat joi de Ministerul Român de Externe.

Decizia de închidere a consulatului rus și expulzarea ambasadorului român

Ministerul Român de Externe a precizat că decizia Rusiei a fost luată ca răspuns la măsurile românești față de consulatul rus de la Constanța. Anterior, România a expulzat consulul rus din Constanța și a închis acesta, motivul fiind prăbușirea dronei rusești la Galați.

Analiza situației de către un expert în relații internaționale

Ștefan Popescu, doctor în istoria relațiilor internaționale și analist de politică externă, afirmă că măsurile Rusiei nu sunt echivalente din punct de vedere strategic cu cele ale României. El consideră că închiderea Consulatului General al Rusiei la Constanța reprezintă o pierdere limitată pentru Moscova, întrucât aceasta dispune de alte mijloace pentru a obține informații despre România.

Popescu susține că pentru România, prezența personalului diplomatic în Rusia este esențială pentru a înțelege evoluțiile din țară. El precizează că măsura rusească de închidere a consulatului român la Sankt-Petersburg impactează mai puternic capacitatea României de a monitoriza situațiile din Rusia decât invers.

Simetria și nivelul relațiilor bilaterale

Analistul afirmă că, din punct de vedere juridic, deciziile luate de cele două țări sunt echivalente, însă la nivel strategic nu. Închiderea consulatului rus la Constanța provoacă o pierdere marginală pentru Moscova, pentru că Rusia are multiple mijloace de a colecta informații, iar România depinde mai mult de personalul diplomatic pentru înțelegerea evenimentelor din Rusia.

Popescu adaugă că reacția Rusiei de a închide consulatul român la Sankt-Petersburg era previzibil, având în vedere practica diplomației ruse de a reacționa reciproc în astfel de situații.

Reacții și reacții în lanț între statele vecine

În opinia expertului, reacția Rusiei a fost o consecință a deciziei României. El afirmă că restrângerea rețelei consulare atât în România, cât și în Rusia reflectă un nivel foarte scăzut al relațiilor bilaterale actuale.

El menționează că această dinamică nu reprezintă un caz izolat, amintind de situația Poloniei. În ultimii ani, Rusiei îi au fost închise consulate la Gdańsk, Poznań și Cracovia, iar în schimb, Rusia a închis consulatele poloneze la Sankt-Petersburg și Irkuțk, în oglindă.

Diferența în capacitatea diplomatică a Poloniei față de România

Popescu subliniază că Polonia are o rețea consulară rusă mai amplă și o poziție diplomatică mai puternică, fiind parte a Uniunii Europene. Acest lucru îi permite să gestioneze mai eficient costurile diplomatice și consecințele măsurilor reciproce, în timp ce România nu beneficiază de același nivel de influență și alonjă diplomatică.

El încheie afirmând că, față de Polonia, România are limite mai stricte în gestionarea relațiilor diplomatice cu Rusia, având impact și asupra poziției sale în contextul relațiilor europene și regionale.