Viorica Dăncilă a relatat detalii despre o discuție telefonică din 2019 cu Angela Merkel, în care fostul cancelar german a solicitat sprijin pentru proiectul de gaze rusești Nord Stream 2. România a refuzat să se implice în acest demers, menținând o poziție de neutralitate față de interesele energetice ale Rusiei și Germaniei.

Discuția telefonică dintre Dăncilă și Merkel

Fostul premier a declarat că a fost contactată de Angela Merkel în timpul unei vizite la Strasbourg. În conversație, cancelarul Germaniei a solicitat ca România să susțină proiectul Nord Stream 2, pe care l-a descris ca având un „interes special” pentru Germania. Dăncilă a afirmat că i-a răspuns că nu poate susține acest proiect, invocând impactul asupra securității naționale și relațiile strategice cu partenerii din NATO.

Refuzul ferm al României

Viorica Dăncilă a precizat că i-a transmis Angelei Merkel că nu poate pune proiectul pe agenda oficială a Consiliului, evitând astfel implicarea în inițiativa germană. Cancelarul a încercat să o convingă, însă poziția fostului premier a rămas statică. În discuție, Merkel a devenit chiar nervoasă, afirmând că vorbește cu „Angela Merkel, cancelarul Germaniei,” iar Dăncilă a răspuns că este „Viorica Dăncilă, prim-ministrul României,” reafirmând decizia de a refuza sprijinul.

Reacția și consecințele poziției

După încheierea conversației, Dăncilă s-a așteptat la reacții din partea Germaniei, însă nu a fost raportată nicio reacție negativă publică. Ea a menționat că, surprinzător, a apărut în topul celor mai puternice femei din lume, fiind plasată pe locul al treilea în clasamentul redactat în același interval.

Ce reprezintă Nord Stream 2

Proiectul Nord Stream 2 este o conductă submarină de transport gaze naturale, construită pentru a lega Rusia de Germania, pe sub Marea Baltică. Valoarea investiției a fost de 11 miliarde de dolari, iar construcția s-a încheiat în 2021. Conducta nu a fost niciodată pusă în funcțiune, din cauza războiului din Ucraina și a sancțiunilor impuse Rusiei, ceea ce a oprit operaționalizarea sa.

Viorica Dăncilă și-a exprimat refuzul de a se implica în susținerea proiectului de către România, rămânând consecventă în poziție față de interesele strategice naționale.