Conflictul dintre Partidul Național Liberal și sistemul judiciar din România escaladează, după ce Tribunalul București a suspendat deciziile luate în cadrul Congresului liberalilor din 2026. PNL anunță că va contesta în totalitate hotărârea, în timp ce autoritățile și instituțiile statului susțin existența presiunilor asupra justiției din partea Guvernului și a PSD.

Decizia Tribunalului București și reacția PNL

Tribunalul București a suspendat hotărârea Colegiului de Conducere al PNL din 23 iunie 2026 referitoare la convocarea Congresului partidului. Partidul anunță că va ataca această hotărâre „pe toate căile legale”. Reacția oficială a liberalilor subliniază că această decizie nu afectează validitatea conferinței sau mandatul conducerii alese în timpul congresului.

Tribunalul a constituit câteva completuri specializate pentru judecarea cauzelor care vizează partidele politice, fiind desemnați doar șase judecători din peste o sută. Reprezentanții PNL consideră această măsură „fără precedent” și critică faptul că a fost eludată legea de organizare judiciară, care prevede că înființarea unor astfel de secții necesită avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Legal, PNL susține că va recurge la toate căile de atac pentru a contesta hotărârea Tribunalului București.

Acuze și solicitări pentru președintele Nicușor Dan

Vicepreședintele Alexandru Muraru a declarat că partidul este vulnerabil la ceea ce a denumit un „asalt al instituțiilor statului”. El a criticat atitudinea pasivă a președintelui Nicușor Dan, pe care o consideră inadecvată în contextul situației.

Muraru i-a cerut președintelui să intervină în calitate de membru al CSM pentru a apăra independența justiției. În opinia sa, actuala criză riscă să pericliteze echilibrul puterilor în stat și funcționarea normală a democrației.

Liderul liberal a afirmat că președintele trebuie să își exercite atribuțiile constituționale și să sesizeze CSM pentru a clarifica situația, fiind responsabil de menținerea respectului pentru principiile democratice și statul de drept.

Suspiciuni de presiuni asupra justiției și politizarea cazurilor

Reacțiile din partea instituțiilor și reprezentanților politici indică existența unor presiuni asupra sistemului judiciar. Susținătorii liberalilor afirmă că decizia Tribunalului București reprezintă un atac fără precedent la adresa unui partid politic parlamentar, considerat cel mai vechi și cu cea mai îndelungată experiență democratică din România.

PNL critică ceea ce califică drept „bătălii politice” mutate în justiție. Reprezentanții partidului susțin că în doar două zile, după congresul partidului, tribunalul a constituit secții specializate pentru dosarele partidului, folosind doar șase judecători selectați și desemnați direct de președintele Tribunalului, fără avizul CSM, ceea ce consideră o încălcare a legii.

Liberalii afirmă că vor ataca hotărârea în instanță, iar disputa din justiție a atras și reacții din partea instituțiilor europene. PSD a sesizat Parlamentul European, mai precis Comisia LIBE, privind ceea ce consideră atacuri ale liberalilor la adresa independenței justiției.

**Conflictul interferează cu imaginea României în UE** și aduce în discuție teme precum separația și independența puterilor în stat. În acest context, tensiunile rămân ridicate, iar autoritățile constituționale sunt puse în situații dificile de gestionare a crizei politice și judiciare.