România a înregistrat cea mai mare scădere a activității din sectorul serviciilor în luna aprilie 2026 la nivelul Uniunii Europene, conform ultimelor date emise de Eurostat. În comparație cu aceeași perioadă din 2025, țara noastră a înregistrat o reducere de 5,8%. Blocajul sectorului serviciilor o plasează pe ultimul loc în clasament, urmată de Danemarca, cu o scădere de 5,3%, și Luxemburg, cu 2,9%.

Relevanța și evoluțiile sectorului serviciilor în UE

În ciuda declinului în România și câtorva alte state, zona euro și Uniunea Europeană în ansamblu au înregistrat o creștere de 1,8% a producției de servicii comparativ cu aprilie 2025. La nivelul UE, sectorul serviciilor s-a consolidat cu o creștere de 3% în luna aprilie comparativ cu luna anterioară.

Alte state membre care au avut evoluții pozitive sunt Bulgaria, Estonia și Polonia. Bulgaria a raportat o creștere de 9,3%, Estonia cu 6,4%, iar Polonia cu 6%. În schimb, în zona euro, activitatea de transport și depozitare a avansat cu 3%, în timp ce sectorul informațiilor și comunicațiilor a crescut cu 5,6%.

Detalii privind activitatea sectorială în UE și România

În zona euro, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în transport și depozitare, precum și în sectorul informațiilor și comunicațiilor. În schimb, sectorul de cazare și alimentație publică a înregistrat o scădere de 1,9%, iar tranzacțiile imobiliare au scăzut cu 0,4%.

Comparativ cu luna anterioară, producția de servicii a crescut cu 0,7% în zona euro și cu 0,3% în UE. Majorări notabile au fost observate în Belgia, Grecia și Bulgaria, în timp ce Ungaria, Danemarca și Țările de Jos au raportat scăderi. România a avut o scădere de 1,4% în aprilie față de luna anterioară.

Situația economică a României în contextul sectorului serviciilor

Anul 2025 a fost dificil pentru economia românească, pe fondul presiunilor asupra bugetului de stat și al creșterii inflației. Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar, afirmând că în primele cinci luni din 2026 deficitul a scăzut cu peste 40%.

Măsurile de austeritate au fost resimțite direct de populație, mai ales de gospodăriile cu venituri reduse. Creșterea taxelor și scăderea puterii de cumpărare au generat dificultăți în acoperirea cheltuielilor zilnice. În aceste condiții, cetățenii din România au devenit mai prudenți în cheltuieli, iar situația economică a multor gospodării s-a deteriorat semnificativ.

Eurostat reflectă astfel o tendință descendentă în activitatea sectorului serviciilor în România, în timp ce alte țări din UE observă creșteri pe acest segment.