România ocupă ultimul loc în clasamentul european al inovării, cu un scor de 41,8% față de media UE, conform raportului European Innovation Scoreboard 2026. La nivelul Uniunii, țara se situează pe locul 27 în UE și pe poziția 34 în clasamentul extins al continentului.

Puncte forte și aspecte slabe ale inovării în România

Țara are rezultate bune în importul de produse high-tech, accesul la internet de mare viteză și exporturile de produse cu tehnologie medie și înaltă. Aceste domenii sunt considerate puncte forte în comparație cu alte sectoare de inovare.

Totuși, raportul evidențiază performanțe foarte slabe în domenii esențiale pentru inovare, precum numărul de absolvenți de studii superioare, numărul de întreprinderi mici și mijlocii inovatoare și mobilitatea specialiștilor în știință și tehnologie.

Progrese și declinuri în domeniul inovării

Față de 2019, România a înregistrat creșteri în utilizarea serviciilor de internet de mare viteză, productivitatea emisiilor de dioxid de carbon și utilizarea tehnologiilor cloud. În ceea ce privește investițiile, s-au remarcat scăderi în venture capital, cheltuieli pentru inovare și numărul IMM-urilor care lansează produse noi.

Din 2025, s-au observat progrese în utilizarea serviciilor cloud, programelor de învățare pe tot parcursul vieții și în dezvoltarea competențelor digitale. În schimb, vânzările de produse inovatoare și investițiile publice în cercetare și dezvoltare au înregistrat scăderi.

Profilul de inovare și provocările structurale

Raportul indică faptul că profilul de inovare al României este relativ slab comparativ cu media UE, în special în atragerea fondurilor competitive pentru cercetare din partea Uniunii, ceea ce limitează participarea țării în consorții internaționale și rețele de cercetare colaborativă.

Un indicator al poziției Bucureștiului este ponderea ridicată a firmelor considerate non-inovatoare, fără disponibilitatea de a investi în activități de cercetare și dezvoltare. Acest fapt reflectă nivelul redus de implicare a sectorului de afaceri în inovare și cercetare.

Performanța slabă în domeniul cercetării și dezvoltării este atribuită structurii instituționale fragmentate, deficitului de cercetători calificați și a numărului redus de absolvenți de studii superioare terțiare. Nivelul de implicare în proiecte internaționale de cercetare rămâne scăzut, limitând dezvoltarea capacității inovative a țării.

Raportul menționează că, în ciuda câtorva progrese în anumite domenii tehnologice, România trebuie să depășească mai multe obstacole pentru a îmbunătăți poziția în clasamentul european al inovării.