Venezuela a notificat ONU despre retragerea de la Curtea Penală Internaţională de la Haga, anunț făcut de ministrul de Externe Felix Plasencia, la scurt timp după decizia guvernului de la Caracas. Într-o postare pe rețeaua X, oficialul a declarat că țara consideră că activitatea CPI este părtinitoare și concentrată disproporționat asupra celor din Africa și America Latină, în detrimentul statelor din Sudul Global.

Retragerea Venezuelei din CPI

Venezuela a notificat Organizația Națiunilor Unite despre decizia de a se retrage din CPI. Ministrul de Externe a afirmat că această decizie este fermă și irevocabilă, fiind luată la ordinul președintei interimare Delcy Rodriguez. Este ultima etapă după ce, în ianuarie 2025, tribunalul de la Haga a închis biroul din Caracas, invocând lipsa cooperării autorităților locale.

Contextul anchetelor împotriva Venezuelei

Începând din 2017, CPI a anchetat crime împotriva umanității comise în timpul președinției lui Nicolas Maduro. Procurorul Karim Khan a deschis oficial o anchetă asupra fostului președinte în 2021. Guvernul venezuelean respinge acuzațiile de crime și de implicare în acte ilegale, afirmând că justiția internațională a fost folosită pentru părtinire.

Reacția internațională și impactul sancțiunilor

Decizia Venezuelei a fost salutată de Statele Unite, care au cerut statelor membre CPI să se retragă din Statutul de la Roma. Washingtonul consideră instanța lipsită de credibilitate, iar Departamentul de Stat a declarat că instituiția trebuie desființată. Statele membre ale CPI care contribuie semnificativ la finanțare sunt Japonia, Germania, Franța, Regatul Unit și Italia. În total, aceste state contribuie cu peste 77 de milioane de euro anual la bugetul curții.

Mandate de arestare și lideri vizati

Până în prezent, CPI a emis mandate de arestare pentru 73 de persoane, între care lideri de stat precum Omar al-Bashir, Muammar Gaddafi, Vladimir Putin, Benjamin Netanyahu și Yahya Sinwar. Dintre aceștia, 32 se află în libertate, iar 38 sunt sub anchetă. Trei au fost condamnate, patru au fost achitate, iar șapte și-au executat pedepsele. În cazul fostului președinte al Iugoslavia, Slobodan Milošević, acuzațiile au fost investigate de Tribunalul Internațional al Națiunilor Unite, însă nu de CPI.

Demisia șefului-procuror Karim Khan

Karim Khan, șeful-procuror al CPI, care a emis mandate pentru Putin și Netanyahu, a fost demis în iulie 2025. Motivul oficial invocat a fost comportament sexual necorespunzător, iar votul pentru demiterea sa a fost votul majorității statelor membre. Retragerea din CPI nu va afecta anchetele și procedurile în curs de desfășurare, au transmis autoritățile internaționale.

Implicarea liderilor internaționali și reacțiile

Pe lângă Putin și Netanyahu, au fost also acuzați fostul ministru al Apărării Yoav Gallant și alte personalități. Aceste decizii au avut loc în contextul unor investigații privind crime de război, care continuă independent de statutul de membru al CPI.

Venezuela devine astfel a doua țară din America Latină, după o serie de alte state, care părăsește oficial CPI, în contextul unor acuzații privind părtinirea și lipsa de imparțialitate a acesteia. Decizia va avea efecte asupra perspectivelor de urmărire a crimelor internaționale în regiune și asupra credibilității instituției de la Haga.