Angajații din sănătate și reprezentanți sindicali din sectorul bugetar au organizat marți un protest național împotriva legii salarizării propuse de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Protestul a avut loc în aproximativ 400 de unități sanitare și s-a defășurat ca reacție la refuzul Guvernului de a suspenda legea salarială, în ciuda deciziei Curții de Apel București de a suspenda temporar proiectul.

Participare și acuzații privind presiuni

Reprezentanții sindicatului SANITAS au afirmat că au primit informații despre liste cu angajați care urmează să fie suspendați din funcție pentru participarea la grevă. Liderii sindicali au denunțat aceste acțiuni, considerându-le drept presiuni și intimidări asupra angajaților.

Într-un comunicat, Federația SANITAS a spus: „Astăzi au început deja presiunile asupra angajaților. … solicită liste cu numele salariaților pentru suspendarea contractelor, înainte de declanșarea grevei, ceea ce considerăm o formă de intimidare”.
Sindicaliștii au precizat că semnarea pentru grevă nu înseamnă participare automată și nu justifică suspendarea anticipată a contractelor de muncă.

Continuarea protestului și asigurarea serviciilor esențiale

Liderii SANITAS au afirmat că în timpul grevei va fi asigurată o continuitate minimală a serviciilor de urgență și asistență medicală pentru a nu lipsi pacienții de la tratament. Protestul va continua până când Guvernul va relua dialogul și va prezenta un proiect de lege care să respecte principiile echității și recunoașterii muncii personalului medical.

Alianță sindicală și solidaritate între domenii

Pentru 28 iulie, sindicatele din alte domenii, inclusiv angajații din ANAF, Ministerul Finanțelor și Autoritatea Vamală, s-au alăturat protestelor. Liderul sindical SED LEX a afirmat că aceste categorii se solidarizează cu Federația SANITAS împotriva legii salarizării.

Președintele SED LEX, Vasile Marica, a spus: „Alianța noastră, care cuprinde federații din finanțe, vamă, muncă, mediu și administrație locală, se opune în bloc proiectului de lege, invocând inechitățile și impactul financiar negativ asupra angajaților”.

Revendicări și poziție privind legea salarială

Sindicaliștii au criticat proiectul pentru că noua grilă de salarizare ar duce la scăderi cu 2.000-4.000 de lei pe lună ale veniturilor funcționarilor publici și ar menține o treime din bugetari cu salariile înghețate pentru mai mulți ani.

Vasile Marica a spus: „Refuzăm legitimarea unui cadru legislativ strâmb și vom folosi toate pârghiile legale pentru a proteja drepturile și veniturile salariaților”.

Decizia Curții de Apel și controversele Guvernului

Pe 21 iulie, Curtea de Apel București a decis suspendarea efectelor proiectului legii salarizării, după o solicitare a Federației SANITAS. Magistrații au permis sindicaliștilor să își exprime opinia și să ofere soluții.

Ministrul Pîslaru a contestat această decizie, afirmând că ea este „fără obiect” și a susținut că va continua negocierile, deși ulterior a declarat că nu poate face acest lucru pentru că Guvernul în funcție este demis. El a menționat că o decizie a Curții de Apel privind un „comunicat de presă” a fost interpretată eronat de justiție.

Refuzul dialogului și poziția sindicatelor din educație

Ministrul interimar al Muncii a încercat să invite sindicatele din Sanitas și din Educație la negocieri, dar acestea au refuzat, precizând că un Guvern demis nu are legitimitate pentru inițiative legislative și că proiectul de lege încalcă actele normative adoptate anterior.

Reprezentanții sindicatelor din învățământ au afirmat că nu vor susține un proiect care încalcă promisiuni anterioare și îl consideră un „exercițiu de imagine”. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” au transmis că nu vor participa la negocieri dacă proiectul nu va fi reevalutat.

Aspect juridic și context legislativ

Gândul a prezentat că, potrivit Codului Administrativ, un Guvern demis nu poate iniția noi proiecte de lege. Articolul 37 alin 3 stipulează clar că în perioada de interimat, guvernul poate emitir doar acte de administrare, fără a adopta politici sau proiecte legislative noi.

Ministrul Pîslaru a anunțat în mai 2023, la 20 de zile după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului anterior, că a propus o nouă grilă de salarizare, deși legislația stipulează că un cabinet demis nu poate iniția legi. Această inițiativă a fost făcută în dezbatere publică la 25 mai.

Guvernul în funcție, după moțiune, are puteri limitate până la depunerea jurământului noii conduceri, fiind autorizat doar să emită acte de administrare, fără a promova proiecte legislative.

Faptul că ministerul condus temporar de Pîslaru a continuat să promoveze și să discute despre lege, contrazicând deciziile justiției, a generat controverse în opinia publică și în rândul angajaților din sectorul public.