Alexandra Zară, fostă șefă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), a depus o plângere penală împotriva ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. În document, ea îl acuză de abuz în serviciu, susținând că a fost revocată din funcție pentru că a refuzat să divulge informații confidențiale din ancheta DIICOT privind „Azilele Groazei” din Bihor.

Reclamație privind solicitarea de informații confidențiale

Alexandra Zară cere procurorilor să ancheteze dacă Dragoș Pîslaru a solicitat în mod ilegal informații confidențiale din ancheta DIICOT. Ea afirmă că ministrul i-a cerut detalii despre operațiune, deși acestea erau supuse regimului juridic al nepublicității și nu puteau fi divulgate.

Intervenția ANPDPD și solicitările Ministerului Muncii

Fostul șef al ANPDPD susține că a informat oficial Ministerul Muncii pe data de 3 iulie că intervenția s-a făcut la solicitarea DIICOT. În aceeași zi, DIICOT a transmis că nu are calitate procesuală în dosar și a subliniat că ancheta este nepublică. Procurorii au calificat solicitarea Ministerului drept o „ingerință gravă” în urmărirea penală și au avertizat că divulgarea informațiilor poate atrage răspundere penală.

Acțiunea de revocare și motivele invocate

Alexandra Zară afirmă că a fost revocată din funcție pentru refuzul său de a divulga informații despre ancheta DIICOT. Ea susține că nu avea obligația legală să informeze Ministerul Muncii înainte de operațiune și că demersul ministrului a fost bazat pe o justificare inexistentă.

Controverse privind legalitatea demiterii

Fosta șefă a ANPDPD consideră că revocarea sa s-a făcut pentru respectarea confidențialității anchetei și pentru că nu a încălcat nicio obligație legală. Ea susține că acțiunea ministrului Pîslaru ar putea constitui un abuz în serviciu și că atribuțiile sale nu îi permiteau solicitarea de informații confidențiale din anchetă.

Aspecte legale și auditoriul reclamat

În plângere, Alexandra Zară solicită verificarea faptelor din perspectiva unor posibile infracțiuni privind divulgarea de informații nepublice și afectarea actului de justiție. Propunerea este ca procurorii să stabilească cadrul juridic relevant pentru aceste acuzații, în funcție de rezultatele anchetei.