Lumea se confruntă astăzi cu o conjunctură macroeconomică instabilă. Declarațiile publice vehemente privind economia, deși uneori cu motivații politice, lipsite de o fundamentare economică reală, agravează situația.
Etichete extreme precum ”apocalipsă”, ”catastrofă” și ”incapacitatea de plată” aplicate economiei românești, formulate de reprezentanți de înalt nivel la intervale regulate, nu înlocuiesc politici publice solide și nu aduc beneficii României. Referirile la o moștenire grea nu sunt percepute favorabil de populație și de companii.
Recentul interviu din Bloomberg, conținând afirmații despre o posibilă incapacitate de plată a României, este extrem de periculos din mai multe motive. Primul este că lipsesc argumentele economice reale.
În al doilea rând, o astfel de afirmație făcută de un înalt demnitar român generează un efect boomerang, un impact negativ asupra întregii economii și societăți. Aceasta poate conduce yalnızca la anticipații negative, la o prudență exagerată și la manifestarea unei profeții care se auto-împlinește.
În al treilea rând, semnalează lipsa încrederii în propriile acțiuni și politici ale actualei administrații. Dacă din înalte funcții se vehiculează idei precum dezastru economic, criză iminentă, lipsă de fonduri pentru pensii și salarii, este probabil ca aceste previziuni negative să se materializeze, conform concluziilor economiei comportamentale. Mai multe detalii despre impactul devastator al unor astfel de declarații negative pot fi găsite în literatura de specialitate.
În al patrulea rând, avertismentele excesive bazate pe estimări nerealiste ale sustenabilității financiare publice, și nu pe realități economice, pot genera pagube considerabile. Sensibilitatea agenților economici la știri negative este evidentă în crizele trecute. Analize incomplete pot schimba percepțiile și anticipările actorilor economici și pot duce la rezultate adverse. De exemplu, prezentarea unilaterală a punctelor tari și slabe ale României poate accentua percepția negativă și crește costurile de finanțare.
Stimulii pentru consum, investiții și economii sunt afectate negativ. Încrederea este diminuată din cauza incertitudinii și a comunicării publice nefundamentate a măsurilor fiscale. Aceasta conduce la o creștere economică redusă, investiții mai mici, locuri de muncă mai puține și un nivel de trai mai scăzut. Fiecare astfel de afirmație nefondată afectează bunăstarea românilor.
În al cincilea rând, nu există precedent pentru declarații repetate ale unui oficial de stat potrivit cărora țara ar putea intra în incapacitate de plată, mai ales în mediul de presă sensibil la perspectivele investitorilor externi. Aceasta se întâmplă chiar în momentul evaluării ratingului României de către o agenție de rating prestigioasă. Absența unei analize riguroase a indicatorilor economici care să justifice o asemenea concluzie gravă este problematică.
Speculațiile propagandistice cu privire la o potențială incapacitate de plată a României nu au fundament logic. Este adevărat că România se află într-un proces de consolidare fiscală, inițiative care pot avea un impact negativ asupra populației și companiilor, în special asupra celor cu venituri reduse. Alternative viabile sunt disponibile.
România nu va intra în incapacitate de plată și nu se va afla vreodată în situația Greciei. Grecia a avut o criză de solvabilitate fiscală, fără perspective de sustenabilitate a datoriei guvernamentale pe termen mediu și lung. România nu prezintă un asemenea risc. Declarațiile contrare sunt eronate.
Incapacitatea de plată implică, de fapt, o criză de lichiditate, un default extern și dificultăți în finanțare. România nu se confruntă cu un astfel de risc:
1. Necesarul de finanțare pentru 2025 este substanțial acoperit. Analiza necesităților României pentru 2025 arată o acoperire semnificativă. O parte semnificativă este acoperită. Chiar dacă deficitul bugetar ar ajunge la estimările Comisiei Europene, necesarul este încă larg acoperit.
2. România dispune de un buffer consistent. Rezerva financiară din trezorerie asigură o acoperire a necesarului de finanțare suplimentar pentru o perioadă considerabilă, conform standardelor internaționale.
3. Rezervele valutare ale României sunt semnificative. Rezervele valutare internaționale ale României la Banca Națională sunt consistente în contextul incertitudinii actuale.
4. România rămâne pe o traiectorie de creștere economică. Conform datelor recente, România a avut cea mai ridicată creștere economică din UE27. Tendința pozitivă este sustenabilă.
5. Starea financiară a populației și companiilor s-a îmbunătățit. Afacerile și populația beneficiază de o situație financiară solidă. Creșterea depozitelor și a creditelor demonstrează o economie viguroasă.
În concluzie, o comunicare transparentă și bine fundamentată este crucială pentru o consolidare fiscală reușită. Percepția publică trebuie gestionată responsabil.
O imagine negativă perpetuă, cu declarații ce anticipează dezastru, nu stimulează încrederea și nu sprijină o creștere economică sustenabilă. În plus, speculațiile nefundamentate pot profită investitorilor speculativi la costul României și al populației.
O austeritate rigidă nu a generat rezultate pozitive în nici o țară. Impactul negativ negativ a fost crescut, iar România nu trebuie să urmeze același drum.
Articol ANALIZĂ EXCLUSIVĂ Prof. univ. Cristian Socol: Declaraţiile apocaliptice despre economie sunt periculoase
Lasă un răspuns