Pe 19 mai 2007 s-a desfășurat un referendum național în România, având ca obiectiv decizia cetățenilor cu privire la demiterea președintelui Traian Băsescu. Evenimentul a fost organizat după o perioadă de conflicte politice intense și a marcat unul dintre cele mai tensionate episoade din politica românească postdecembristă.
Inițierea suspendării și procesul legislativ
Pe 12 februarie 2007, Partidul Social Democrat a sesizat Curtea Constituțională privind necesitatea suspendării președintelui. Ulterior, pe 28 februarie, Parlamentul a aprobat înființarea unei comisii de anchetă condusă de Dan Voiculescu pentru investigarea activităților președintelui.
Raportul acestei comisii a acuzat încălcări ale Constituției de către Băsescu. În urma avizului consultativ negativ emis de Curtea Constituțională în 5 aprilie 2007, Parlamentul a decis totuși suspendarea președintelui, votând în acest sens pe 19 aprilie: 322 de voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri.
Reacția președintelui și declarațiile sale
Traian Băsescu a afirmat anterior votului parlamentului că, dacă susține suspendarea, va demisiona la cinci minute după decizie. După validarea suspendării de către Curtea Constituțională, președintele a anunțat că renunță la demisie, considerând că o astfel de decizie ar fi intensificat criza politică.
Organizarea scrutinului și rezultatele
Referendumul a avut loc pe 19 mai 2007, într-o zi de sâmbătă, în condițiile neobișnuite pentru alegeri în România. Alegătorii au primit întrebarea: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?”
Cel mai mare număr de alegători a votat „NU”, pentru menținerea președintelui în funcție. În proporție de 74,48%, alegătorii și-au exprimat opoziția față de demitere, în timp ce 24,75% au votat „DA”, pentru demiterea lui Băsescu. Conform Biroului Electoral Central, costul total al organizării referendumului a fost estimat la aproximativ 60 milioane de lei, echivalentul a circa 18 milioane de euro.
Reacții din societate și mediul public
Perioada premergătoare referendumului a fost marcată de reacții din partea societății civile și a mediului intelectual. Diverse personalități au cerut respectarea statului de drept și a unui proces electoral corect. Printre criticile aduse scenariului politic s-a numărat și polarizarea accentuată a scenei politice, formulată de disidenta anticomunistă Doina Cornea.










Lasă un răspuns