România traversează o perioadă de nemulțumire generalizată, potrivit unui sondaj recent. În raport, 80% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, iar doar 16% cred că evoluția este una pozitivă.

Rezultate privind intenția de vot

AUR conduce intențiile de vot cu 34%, fiind urmat de PSD, cu 23%. PNL are 21%, iar USR obține 9%. UDMR este cotat cu 4%, iar SOS România cu 3%. Partidele „PNRR – Piedone” și Acțiunea Conservatoare se situează la câte 2%, în timp ce alte formațiuni totalizează un procent cumulativ de 2%.

Clasamentul personalităților politice

Călin Georgescu se află pe primul loc în încrederea publicului, cu 33% dintre respondenți exprimând multă sau foarte multă încredere în acesta. Urmează Nicușor Dan cu 30% și George Simion cu 24%. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt ambii la 23%. Cristian Popescu Piedone are o cifră de 18%, Claudiu Târziu 16%, iar Kelemen Hunor 14%.

Printre personalitățile cu niveluri ridicate de neîncredere se află Diana Șoșoacă, cu 84% opinie de „foarte puțină” sau „puțină” încredere, și Dominic Fritz, cu 80%. Călin Georgescu are 62% opinii negative, iar Nicușor Dan 67%.

Percepția asupra instituțiilor

Armata este percepută ca cea mai bine evaluată instituție, cu 81% opinie favorabilă. Biserica are 79%, iar Pompierii și SMURD sunt vizați favorabil de 66% dintre respondenți. Poliția beneficiază de 54% opinii pozitive, iar mediul privat de 53%. Uniunea Europeană este apreciată de 51%. În zona negativă se află Guvernul, evaluat favorabil de 19%, și Parlamentul, cu 20%. Președinția are 31% opinii favorabile.

Percepția opiniei despre mass-media scrisă și online este echilibrată, cu 46% favorabili și 51% nefavorabili.

Opinia populației despre alegeri anticipate

Majoritatea românilor, 58%, se opun organizării unor alegeri anticipate, în contextul blocajului politic. La polul opus, 33% susțin această variantă, iar 9% nu și-au exprimat o opinie clară. De asemenea, 57% nu sunt de acord cu suspendarea sau demiterea președintelui țării, în timp ce 31% susțin aceste scenarii.

Metodologia cercetării

Sondajul a fost realizat între 14 și 24 iulie 2026 pe un eșantion de 1.108 persoane adulte din România. Datele au fost culese telefonic, folosind metoda CATI. Eșantionul probabilist, multistadial și stratificat, are o marjă de eroare de plus sau minus 3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ajustate în funcție de structura pe vârste a electoratului.