AUR a depus în Parlament o inițiativă legislativă ce prevede consolidarea controlului statului asupra companiilor care administrează infrastructura critică națională, precum energie și transporturi. Proiectul vizează menținerea unui prag de minimum 66,66% (două treimi) din participarea statului în aceste societăți și instituirea unor măsuri pentru limitarea deținerilor private.
Determinat controlul asupra companiilor strategice
Potrivit propunerii, dacă statul nu deține deja cel puțin două treimi din capitalul social, orice decizie referitoare la modificări de peste 5% din patrimoniu va necesita aprobare explicită din partea acționarului majoritar, adică statul român. În cazul în care această cotă scade sub pragul stabilit, deciziile importante vor necesita autorizarea specială.
Limitarea participării private și reguli pentru investiții
Inițiativa permite participarea capitalului privat doar prin majorări de capital social, prin emiterea de noi acțiuni sau obligațiuni convertibile în acțiuni. Investițiile private vor putea fi realizate doar dacă:
– minimum 50% din noile acțiuni emise sunt achiziționate de investitori de retail, adică cetățeni români;
– cel puțin 30% din acțiuni sunt cumpărate de fonduri de investiții cu peste 90% din activele lor în România, în special fonduri de pensii.
Această măsură are ca scop limitarea participării insidioase a sectorului privat, păstrând controlul majoritar în mâinile statului.
Dreptul de veto și drepturi de vot
Inițiatorii propun ca statul român să dețină cel puțin două treimi din drepturile de vot în toate firmele din infrastructura critică. De asemenea, proiectul introduce un drept de veto pentru acțiunile care afectează peste 5% din patrimoniu, inclusiv la nivelul filialelor.
Context și reacții la planurile guvernamentale
Proiectul a fost elaborat în contextul critici aduse planurilor guvernului de a lista anumite companii de stat la bursă. Reprezentanții AUR consideră că aceste anunțuri sunt mai mult o campanie de marketing decât o strategie economică concretă. Petrișor Peiu a afirmat că listarea acțiunilor unor companii deja listate, precum Romgaz, Hidroelectrica și Transelectrica, indică o abordare superficială și haotică din partea guvernului.
Critici legate de termene și planificare
Potrivit lui Peiu, planurile au fost anunțate cu doar două luni și zece zile înainte de termenul limită din PNRR, ce trebuie îndeplinit până pe 30 iunie 2026. Acesta a criticat lipsa de coerență și organizație în strategia guvernului.
Impact economic și social al inițiativei
Proiectul susține că măsurile vor crește stabilitatea economică, vor consolida securitatea energetică și a transporturilor și vor reduce vulnerabilitatea la șocuri externe. În plan social, inițiativa este prezentată ca o formă de patriotism economic modern, menit să protejeze interesele generațiilor viitoare și să întărească încrederea cetățenilor în stat.
Pasul următor
Inițiativa legislativă urmează să fie supusă dezbaterii în legislativul românesc.
Lasă un răspuns