Comisia Europeană analizează posibilitatea de a introduce o flexibilitate bugetară pentru statele membre, pentru a le permite să aloce mai mult sprijin în sectorul energetic pe fondul creșterii costurilor generate de războiul din Iran. Propunerea ar permite guvernelor să utilizeze aproximativ 0,3% din produsul intern brut pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste cheltuieli să fie incluse în calculele stricte ale cadrului fiscal european. Decizia ar oferi uniunii un instrument suplimentar pentru gestionarea creșterii prețurilor la energie și a presiunilor asupra gospodăriilor și industriilor.
Discuțiile sunt în stadiu preliminar
Propunerea se află încă în analiză, iar o decizie finală nu a fost luată. Dacă va fi aprobată, această măsură va reprezenta o încercare a Bruxelles-ului de a echilibra disciplina fiscală cu necesitatea sprijinirii economiilor europene în fața unui șoc extern.
Impactul creșterii prețurilor la energie
Conflictele din Iran au avut un efect direct asupra piețelor globale de petrol și gaze. Prețurile energetic expun economia europeană, dependență în continuare de importuri, la riscul inflației și scăderii puterii de cumpărare. Industria și gospodăriile resimt presiuni generate de creșterea tarifelor.
Recomandări ale Comisiei Europene
Comisia Europeană a solicitat ca măsurile de sprijin luate de statele membre să fie bine direcționate și temporare. Ea a recomandat limitarea intervențiilor generale, precum reducerile ample de taxe, pentru a evita costurile excesive și reducerea stimulentelor pentru reducerea consumului de energie.
Ce poate însemna relaxarea fiscală
Relaxarea propusă ar permite guvernelor să finanțeze scheme de compensare a consumatorilor vulnerabili, subvenții industriei afectate sau măsuri de stabilizare a costurilor energiei. Aceasta ar putea fi realizată fără ca aceste cheltuieli să fie incluse în deficitul bugetar, dar această abordare ridică întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice în unele state.
Contextul fiscal al Uniunii Europene
Noile reguli fiscale urmăresc limitarea deficitului și stabilizarea datoriilor publice după o perioadă de creștere exponențială. Cheltuielile generate de pandemia COVID-19, criza energetică și investițiile în apărare au slabit echilibrul bugetar al multor state membre. În aceste condiții, orice excepție trebuie atent calibrată pentru a evita relaxări prea ample.
Situația României
Pentru România, flexibilitatea bugetară ar putea constitui o oportunitate de a menține măsuri de sprijin pentru populație și industrie, fără a depăși țintele de deficit. Guvernul a recurs recent la plafonări și compensări ale facturilor la energie și gaze, pentru a atenua efectele crizei energetice.
Lasă un răspuns