Katia Cicală, președinta Patronatului Furnizorilor Privați de Servicii Sociale (PFPSS), a explicat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, riscul ca sistemul de îngrijire a bătrânilor din centrele sociale din România să intre în colaps. Ea a precizat că schimbările legislative din 2024, impuse după cazul „azilelor groazei”, au dus la o înăsprire a cadrului pentru licențierea serviciilor sociale, ceea ce a generat o serie de adaptări ilegale din partea unor furnizori.

Modificări legislative și emergența zonelor gri

Noile reglementări au vizat creșterea controlului asupra centrelor private de îngrijire. În ciuda acestor măsuri, unii furnizori apelează la modificări ale codurilor de funcționare, pentru a menține activitatea, deși acestea nu corespund noii legislații. În cazul din Bihor, centre private funcționează ca asociații, fundații sau SRL-uri, și au schimbat codurile de funcționare pentru a evita suspendarea autorizării.

Katia Cicală subliniază că unele foste cămine de bătrâni nu au reușit să obțină licență din cauza condițiilor inadecvate, fiind nevoite să își continue activitatea în condiții ce depășesc parametrii legali. Ea menționează că un centru, cu codul 8710, s-a transformat în „servicii de îngrijire medicală în regim rezidențial”, față de cele de îngrijire standard, dar există contradicții între Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății în privința acestei clasificări.

Subînchirierea spațiilor și controalele legale

Unele centre optează pentru subînchirierea spațiilor, oferind servicii de asistență medicală la domiciliu și catering separat, susține Cicală. Ea afirmă că această practică juridic este permisă, deoarece beneficiarii rămân în domiciliile lor. Totuși, verificările de către autorități sunt complicate, întrucât ar presupune intrarea în locuințele persoanelor vârstnice, ceea ce ridică probleme de intimitate și control.

Președinta PFPSS explică că sistemul actual nu permite autorităților să controleze condițiile din interiorul centrelor, fiind o problemă legală și de procedură. În alte țări, conceptul de „comunități asistate” constă în retragerea într-un bloc sau o zonă de locuințe conectate între ele, unde persoane în vârstă aleg să trăiască împreună, în condiții mai apropiate de normalitate.

Cicală afirmă că Patronatul nu va susține în mod intenționat funcționarea ilegală, dar recunoaște nevoia de soluții alternative, în contextul în care sistemul actual se află sub presiune și riscă să se prăbușească din cauza lipsei de capacitate.

Costurile ridicate și accesul limitat în centrele publice

Costul minim pentru funcționarea legală a unui centru privat se ridică la aproximativ 6.100 lei pe lună pentru fiecare beneficiar. Majoritatea pensionarilor, care au pensii mai mici de 6.000 lei, nu pot accesa centrele publice, deoarece acestea sunt rezervate persoanelor fără venituri sau fără susținători, iar listele de așteptare sunt pline.

Aceasta creează o barieră dificil de trecut pentru bătrânii cu venituri modeste, fiind imposibil pentru mulți să plătească pentru îngrijire privată. În cele peste 700 de centre private din țară, asistența este inaccesibilă pentru persoane cu resurse financiare reduse, accentuând discrepanțele.

Propuneri pentru o categorie diferită de centre

Reprezentanții furnizorilor de servicii sociale propun simplificarea procesului de licențiere și o restructurare a clasificării centrelor în funcție de nivelul de confort și cost. Ei sugerează crearea unor categorii precum „cămin de bătrâni” cu trei sau cinci stele, pentru a oferi variante mai accesibile și adaptate posibilităților financiare ale beneficiarilor.

Katia Cicală menționează că această diversificare ar ajuta la reducerea costurilor și ar permite familiilor să plaseze bunicii în centre spitalicești sau de îngrijire, în funcție de buget, evitând în același timp ca persoanele să rămână singure acasă fără sprijin.

Nevoia de modificare legislativă

Președinta PFPSS subliniază că actuala legislație împiedică funcționarea normală a acestor servicii și cauza blocajului sistemului. Ea solicită autorităților să reviseze procedurile de licențiere și să ia în considerare propunerile de clasificare, pentru a permite reluarea activității în condiții legale a celor aproape 700 de centre private din țară.

Ea încheie afirmând că o modificare legislativă adecvată ar putea asigura continuitatea serviciilor sociale de îngrijire pentru bătrâni și diversificarea ofertei, în condiții de legalitate.