Click Stiri

UPDATE 2: CCR a aprobat majorarea impozitelor începând cu 2026. Judecătorii urmează să decidă și asupra legii pensiilor magistraților

Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, contestația AUR la legea privind pachetul de măsuri fiscal-bugetare. Aceasta prevede creșteri ale taxelor locale, inclusiv majorări de până la 80% pentru proprietăți, precum și aplicarea principiului „ poluatorul plătește” la impozitele auto. Astfel, legea este considerată constituțională și urmează să fie promulgată.

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru stabilirea unor măsuri de redresare și optimizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, formulată de senatorii din Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respingere”, a stabilit CCR, miercuri dimineață.

AUR a contestat la CCR Legea ce prevede măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, precum și modificări și completări ale altor acte normative.

Această lege vizează majorarea unor taxe și impozite pe proprietăți, terenuri, autovehicule și dividende, precum și creșterea tarifelor pentru colete, măsuri pe care Guvernul intenționează să le implementeze de la începutul anului următor.

UPDATE 1: Judecătorii CCR încep ședința. Proiectul legii pensiilor magistraților se află pe al treilea loc pe ordinea de zi.

ȘTIRE ÎNCEPUT:

Curtea Constituțională a României analizează miercuri contestația depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea pensiilor magistraților. La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți au decis trimiterea acestei legi spre verificare constituțională, după ce prim-ministrul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru actul normativ.

Motivațiile invocate de ÎCCJ

ÎCCJ precizează, în comunicatul oficial, că: „Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme reafirmă opoziția fermă față de orice tentativă de a submina independența justiției și statutul constituțional al magistraților. Independența sistemului judiciar nu poate fi negociată sau relativizată prin argumente conjuncturale. Ea reprezintă o condiție esențială a democrației și a statului de drept”.

Legea în discuție contravine „nu mai puțin de” 37 de hotărâri obligatorii ale Curții Constituționale și încălcă principii fundamentale ale statului de drept.

Instanța supreme menționează că principalul motiv este încălcarea statului de drept, a independenței justiției și a securității juridice.

„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, a independenței justiției, a securității juridice, a legalității și neretroactivității legii, a încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nerespectarea unor obligații legale imperative, precum solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nerespectarea prevederilor constituționale referitoare la condițiile de asumare a răspunderii guvernului, precum și a deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale și normelor de tehnică legislativă”.

Bolojan: „Este dificil pentru cineva să susțină că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul esențial pentru magistrați”

În timpul ședinței Parlamentului în care Guvernul și-a asumat răspunderea pentru pachetul al doilea de reforme, premierul Ilie Bolojan a declarat că magistrații se pot pensiona în prezent la 48-49 de ani, în timp ce pensia medie în sistem depășește 24.000 de lei, iar unele pensii – în special cele ale celor în poziții de conducere – ating 35.000-40.000 de lei.

„Prin reformele propuse, va exista o fază de tranziție de 10 ani, după care pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pentru pensionare va crește de la 25 la 35 de ani, conform celorlalte categorii de angajați. Până acum, pensia era de 100% din ultima remunerație netă, dar am plafonat acest procent la 70%. Chiar și cu această reducere, pensiile magistraților rămân considerabile. Este dificil de susținut că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care au nevoie magistrații, conform normelor internaționale și Constituției”, afirmă Bolojan.

Legislația pensiilor magistraților, reluată la CCR pentru al doilea test

Este posibil să fie a doua oară când legea specială a pensiilor ajunge pe masa CCR. Guvernul a trecut prin aceeași procedură în iulie, când a depus un proiect similar, însă fără avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Documentul a fost contestat la Curtea Constituțională de Înalta Curte, care a criticat faptul că opt articole sunt neconstituționale și că „a fost ignorată, din nou, importanța pensiei de serviciu în cadrul principiului independenței judiciar”.

Pe 20 octombrie, CCR, cu vot strâns, a hotărât că proiectul încalcă Constituția, deoarece Guvernul nu a așteptat avizul CSM înainte de adoptare, chiar dacă acest aviz este de natură consultativă.

Pentru noul proiect, depus luni în Parlament, avizul CSM a fost transmis săptămâna trecută și a fost negativ.

Magistrații, fie prin CSM, fie prin organizații profesionale, au exprimat opoziție încă de la începutul inițiativei. Premierul Ilie Bolojan a insistat, însă, că consideră această măsură esențială pentru remedierea inechităților sociale.

RECOMANDAREA AUTORULUI

• Ilie Bolojan speră ca proiectul de lege privind pensiile magistraților să fie considerat constituțional: „Soliditatea coaliției se testează la moțiunea de cenzură”
• Premierul Ilie Bolojan și-a reiterat susținerea pentru răspunderea parlamentară pe pensiile magistraților