România analizează posibilitatea vânzării unor participații suplimentare din companii strategice de stat, însă expertul Cristian Socol subliniază că aceste discuții trebuie evaluate dincolo de nevoile imediate de finanțare. În special, listarea acțiunilor companiilor precum Hidroelectrica, Romgaz și Transgaz ridică întrebări legate de impactul asupra controlului statului și securității naționale.
Discuții despre vânzarea pachetelor de acțiuni ale companiilor strategice
Cristian Socol afirmă că listarea la bursă aduce beneficii, precum acces mai facil la capital și transparență crescută. Însă, în cazul companiilor deja listate ca Hidroelectrica și Romgaz, aceste avantaje sunt deja prezente. Expertul evidențiază lipsa clarității în comunicarea guvernamentală referitoare la raționamentele unei posibile listări suplimentare.
El atrage atenția că pentru companiile strategice, controlul statului rămâne esențial pentru securitatea națională. Pierderea majorității absolute sau a controlului managerial ar putea genera vulnerabilități și riscuri greu de estimat, mai ales având în vedere prevederile Strategiei de Apărare a României 2025-2030, adoptată recent de Parlament.
Performanța financiară a companiilor de stat
Hidroelectrica se prezintă ca una dintre cele mai profitabile companii. În anul 2025, are venituri de 9,6 miliarde lei și un profit net de 3,37 miliarde lei, cu o capitalizare de 71,5 miliarde lei. Investițiile pentru același an ating 781 milioane lei, reprezentând o creștere de 32%.
Romgaz înregistrează venituri de 8,7 miliarde lei și un profit net de 3,34 miliarde lei în 2025. Are un capital social de 3,9 miliarde lei și o capitalizare de 49 miliarde lei, fiind implicată în proiecte strategice în Neptun Deep. În ultimii doi ani, a emis obligațiuni în valoare totală de 1 miliard euro.
Transgaz înregistrează pentru 2025 un profit net de 0,9 miliarde lei, de peste două ori mai mare decât în 2024. Are un capital social de 1,9 miliarde lei și o capitalizare de 17 miliarde lei.
CEC Bank a obținut în primul semestru din 2025 un profit de 0,3 miliarde lei, cu o creștere de 12,8% față de aceeași perioadă a anului anterior. Activele nete ale băncii se ridică la 100 miliarde lei.
Conform ultimului raport al Consiliului Fiscal, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz și Aeroporturi București se află printre cele mai profitabile companii de stat.
Contextul listărilor și implicarea în jalonii PNRR
Ultima conferință a viceprim-ministrului Gheorghiu a arătat că discuțiile din Guvern nu vizează listarea companiilor strategice, ci doar restructurarea unor societăți precum Tipografia CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale Grup ELCEN pentru prezentarea lor în fața Comisiei Europene ca îndeplinite ale jalonilor PNRR. Niciuna dintre aceste companii nu are caracter strategic și nu figurează în planurile de privatizare.
Așadar, lista companiilor strategice nu este trecută în vreunul dintre jaloanele PNRR.
Efectele asupra bugetului și controlului statului
Cristian Socol explică că banii proveniți din listări nu vor influența direct veniturile bugetare, fiind depozitați într-un cont separat de venituri din privatizări. În plus, deficitul bugetar s-ar putea adânci, deoarece, în cazul vânzării unor pachete, 90% din profitul net al companiilor nu va reveni bugetului de stat sub formă de dividende.
El subliniază că vânzarea acțiunilor la Hidroelectrica și Romgaz ar reduce ponderea deținerii statului la sub cei două treimi, ceea ce ar putea constrân deciziile în privința managementului și structurilor strategice ale acestor societăți. Astfel, statul și-ar putea pierde capacitatea de a modifica unilateral actele constitutive sau de a decide asupra schimbărilor structurale majore.
La Salrom, statul ar pierde definitiv majoritatea și controlul total, iar la Transgaz s-ar ajunge la o pondere de sub 50% dacă ar vinde un pachet minoritar de 8-9%.
Deciziile strategice și avizele necesare
Discuțiile privind listarea companiilor din sectoare strategice atrag atenția asupra necesității avizului CSAT și CNSM. Aceste companii, precum Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, sunt definite în Strategia Națională de Apărare a României 2025-2030 ca fiind critice pentru securitate.
Evident, energia, portul Constanța, industria de apărare și sistemul financiar se regăsesc pe lista sectoarelor strategice, iar orice decizie de privatizare trebuie să fie aprobată de organismele relevante pentru a evita riscurile de securitate națională.
Exemple și abordări din Europa
Mai multe state europene au adoptat politici de protejare a companiilor din sectoarele strategice. Franța păstrează drepturi speciale în companii precum EDF și Airbus, inclusiv posibilitatea de a bloca decizii importante.
Italia utilizează sistemul „golden power” pentru a bloca preluarea de companii sau pentru a impune condiții la investiții. Germania a suspendat temporar controlul asupra anumitor companii energetice, precum UNIPER, iar Polonia a renationalizat active din infrastructura critică, creând campioni naționali în sectore strategice, cu un program de sprijin de 1,2 miliarde euro.
Ungaria și-a consolidat prezența în sistemul financiar și în industria de apărare, integrând aceste sectoare în holdinguri naționale.
**Ce face România?**
În prezent, România nu are în plan privatizări masive ale companiilor strategice și nu a adoptat până acum măsuri de renationalizare sau control strategic similar cu alte state europene. Discuțiile și deciziile rămân în continuare pe linia evaluării cost-beneficiu, cu accent pe păstrarea controlului și securitatea națională.
Lasă un răspuns