România menține 19 parlamentari reprezentând minoritățile naționale în Parlament, chiar dacă proiectul de reducere a numărului total de deputați și senatori la 300 ar include o propunere de ajustare a acestor reprezentări. În ultimele cicluri legislative, numărul parlamentarilor minorităților a crescut de la 17 în perioada 2016-2020 la 19 în perioada 2020-2024, în condițiile în care aceștia pot intra în Parlament cu circa 1.200 de voturi, comparativ cu circa 25.000 pentru parlamentarii aleși direct.
Number of minority representatives in Parliament
În intervalul 2016-2020, au fost 17 parlamentari ai minorităților naționale. În perioada 2020-2024, numărul a crescut la 18, iar în prezent există 19 parlamentari ai minorităților, după ce o persoană s-a alăturat recent. Această creștere a fost asociată cu divizarea minorității ceho-slovace în două grupuri: cehă și slovacă, fiecare având câte doi reprezentanți.
Legislație și criterii pentru reprezentare
Parlamentarii minorităților naționale pot deveni deputați dacă obțin aproximativ 1.200 de voturi pe țară. Acești reprezentanți nu trebuie să atingă pragul electoral pentru partid, ci sunt aleși pe liste specifice, fiind aleși cu un număr redus de voturi. În contrast, un parlamentar ales direct necesită circa 25.000 de sufragii și respectarea pragului electoral.
Proiectul de reducere a numărului de parlamentari
Inițiativa legislativă pentru reducerea Parlamentului la 300 membri propunea o unificare a condițiilor de atribuire a mandatelor pentru toți deputații, inclusiv minoritățile. Noul sistem prevedea o reducere proporțională a mandatelor minorităților, astfel încât ponderea lor să se păstreze. Planul includea limitarea accesului în Parlament a celor mai vechi 12 dintre cei 19 parlamentari ai minorităților, în funcție de numărul de voturi obținute, pentru a asigura proporționalitate.
Reacții și critici
Claudiu Năsui critică situația actuală și argumentează că sistemul favorizează păstrarea „sinecurilor” și a privilegiilor politice. El afirmă că păstrarea celor 19 parlamentari ai minorităților nu are justificare dacă se reduce numărul general al parlamentarilor. Năsui consideră că respectivii reprezentanți pot fi aleși și cu mai puține voturi, iar sistemul actual permite acestor minorități să păstreze un număr disproporționat de mandate.
Motivația pentru opoziție
Parlamentarii minorităților se opun reducerii numărului și cer păstrarea actualei configurații. Claudiu Năsui susține că partidele politice preferă menținerea privilegii politice și a sinecurilor, opunându-se reformei pentru reducerea Parlamentului. El avertizează că reducerea numărului de aleși ar afecta proportional reprezentarea minorităților și ar diminua influența acestora în legislație.
Propoziții pentru reformă
Una din soluțiile propuse de Năsui este reducerea numărului de minorități de la 19 la 12, proporțional cu reducerea Parlamentului la 300. Astfel, ponderea minorităților ar fi păstrată, iar reprezentarea ar fi mai echitabilă. Această variantă ar implica limitarea accesului în Parlament la primii 12 candidați ai minorităților, conform numărului de voturi obținute, dacă se menține sistemul de reprezentare pe liste.
Concluzie
Deocamdată, intenția de a reduce numărul Parlamentului nu include modificări concrete pentru reprezentarea minorităților naționale. Sistemul actual favorizează menținerea unui număr relativ constant de parlamentari ai minorităților, în condițiile în care aceștia pot accede cu voturi mult mai mici decât cei necesari pentru alegerile directe. Niciun proiect legislativ actual nu prevede eliminarea sau reducerea explicită a numărului de reprezentanți ai minorităților în cazul reducării Parlamentului la 300 de membri.
Lasă un răspuns