comisia-europeana-a-revizuit-in-sus-estimarile-privind-productiile-agricole-insa-randamentele-raman-mult-sub-cele-din-2025

Comisia Europeană a revizuit estimările privind producțiile agricole, randamentele rămân sub cele din 2025


Producția de cereale în România și Europa, estimări pentru 2026

Serviciul Științific al Comisiei Europene (JRC) a revizuit în raportul din aprilie estimările privind producția agricolă din România pentru acest an. Estimările indică o producție medie de 5,02 tone de grâu la hectar, cu o creștere de 6% față de prognoza din martie, însă cu o reducere de 11% comparativ cu recordul de anul trecut, de 5,64 tone la hectar.

Producția de grâu în România și Europa

Fermierii români au cultivat în 2026 aproximativ 2,2 milioane de hectare de grâu, cu o suprafață cu 9,8% mai mare decât anul anterior. În 2025, producția a fost estimată la circa 13-14 milioane de tone, iar pentru 2026, estimarea JRC indică o reducere la aproximativ 11 milioane de tone.

Producția medie de grâu pentru Uniunea Europeană va fi de 5,83 tone la hectar, cu o scădere de 4% față de anul trecut. Cele mai afectate state vor fi Estonia, cu o reducere de 15%, și Finlanda, cu minus 14%.

Estimări pentru alte culturi

Pentru orz, JRC a revizuit cu 3% în plus prognoza pentru 2026. În România, estimările arată un randament mediu de 4,75 tone la hectar, cu o reducere de 13% față de 2025. În total, suprafața cultivată se cifrează la 501.100 hectare, ceea ce ar duce la o producție de aproximativ 2,3 milioane de tone, similară cu estimările pentru 2025.

Estimările pentru triticale au fost revizuite cu 5% în sus, ajungând la 4,21 tone la hectar. În 2025, randamentul a fost cu 15% mai mare decât acum. Pentru secară, estimările indică 3,03 tone la hectar, cu o reducere de 8% față de 2025.

Rapița, cultivată pe o suprafață de 806.400 hectare — cu 27% mai mult față de anul trecut — ar putea produce în 2026 aproximativ 2,3 milioane de tone, cu un randament estimat de 2,93 tone la hectar, cu 7% mai mic decât în 2025, dar cu 4% peste media ultimilor cinci ani.

Factori climatici și condiții de cultură

Temperaturile mai ridicate cu 0,5–2 °C față de media perioadei au susținut revegetarea și dezvoltarea culturilor de iarnă din România. Cu toate acestea, o pătrundere de aer rece în jurul datei de 10 aprilie a provocat îngheț, cu temperaturi nocturne între –2 °C și –6 °C, afectând în special cultura de rapiță în zonele de nord-vest.

Precipitațiile au rămas sub media multianuală, în special în vest, însă aprovizionarea cu apă a culturilor a fost încă adecvată. În primele săptămâni ale lunii martie, o perioadă de secetă a permis însămânțarea timpurie a orzului de primăvară. La sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, precipitațiile au crescut, întârziind însămânțarea sfeclei de zahăr și a cartofilor.

Plantarea semințelor de floarea-soarelui și porumb a început lent la finalul lunii martie, dar ritmul a crescut odată cu creșterea temperaturilor solului din a doua jumătate a lunii aprilie. Culturile de iarnă din România sunt considerate în stare bună, conform experților JRC.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *