Consiliul Concurenței analizează tranzacția dintre Bonafarm Zrt. și FrieslandCampina România, în contextul preluării fabricii Napolact. Comisia examinează impactul asupra pieței laptelui și sectorului de producție primară, solicitând informații de la fermieri și operatori economici implicați.
Contextul tranzacției și reacția sectorului
Bonafarm Zrt. intenționează să achiziționeze FrieslandCampina Romania Holding B.V., firmă care deține Napolact. În ultimele luni, autoritățile de concurență urmăresc această tranzacție, fiind în faza de cercetare detaliată în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEIS).
Un furnizor al Napolact a declarat comisarilor Consiliului Concurenței că preluarea a avut loc cu puțin timp înainte de expirarea contractului cu FrieslandCampina, fără avertisment prealabil. Acest fapt a împiedicat fermierii să beneficieze de o negociere favorabilă pentru noile condiții contractuale.
Percepția fermierilor și impactul asupra negocierilor
Fermierii implicați au semnalat un nivel redus al puterii de negociere cu procesatorii de lapte. Potrivit raportului, negocierea prețurilor este influențată de dimensiunea fermei, volumul zilnic de lapte și posibilitatea de stocare.
Un fermier a precizat că puterea de negociere a fost mai bună în perioadele cu cerere ridicată, iar în perioadele cu excedent, prețul a fost deținut mai mult de procesatori. El a evidențiat că stabilitatea în livrare și calitatea produsului facilitează obținerea unor prețuri decente, în timp ce fluctuațiile de cantitate complică discuțiile.
Mai mulți fermieri au menționat că procesatorii propun în principal contracte avantajoase pentru aceștia, dar lipsesc clauze privind penalitățile pentru întârzieri la plată, precum și restricții privind cantitățile de lapte achiziționate la prețul stabilit.
Condițiile contractuale și concurența pe piața lapteleui
Unele ferme au subliniat că, în ultimii 10 ani, clauzele contractuale au rămas în mare parte neschimbate, însă prețurile pentru grăsime și proteină au rămas constante chiar și după creșterea valorii acestor componente pe piața internă.
O cooperativă agricolă, activă ca prim-cumpărător și procesator, a confirmat fragilitatea puterii de negociere a fermierilor față de procesatori. În plus, a indicat că fermierii din România trebuie să concureze cu ferme din Ungaria, având în vedere situarea geografică și costurile de colectare.
Consiliul Concurenței a precizat că importurile de lapte au crescut ca pondere în totale, fiind necesare pentru completarea deficitului de producție internă. În 2024, importurile au reprezentat 39,8% din volumul total de lapte colectat, în condițiile în care volumul de lapte intern a crescut față de 2020, dar a scăzut ușor în 2025 la 1,1 milioane de tone.
Provocări ale sectorului și diferențe de preț
Datele oficiale arată că procesatorii de lapte se aprovizionează în principal din fermele autohtone, însă cantitatea nu acoperă întregul necesar al industriei. În ultimii ani, cantitatea de lapte colectată a crescut, dar în 2025 a înregistrat o scădere față de anul anterior.
Prețul mediu de achiziție al laptelui provenit din afara României este, în majoritatea anilor, peste cel plătit pentru laptele de pe piața internă. Comparativ, prețurile la nivel european variază, însă datele indică o oarecare diferență în avantajul importurilor calitative mai ridicate.
Impactul asupra sectorului și implicații viitoare
Autoritățile urmăresc ca această tranzacție să nu afecteze negativ concurența și echilibrul pieței lactatelor. În ultimii ani, volumele de lapte colectate de procesatori au fluctuat, iar nevoia de importuri a crescut, ceea ce indică o anumită vulnerabilitate a sectorului local.
Cercetarea oficialilor continuă, având ca scop evaluarea efectelor pe termen lung asupra fermierilor, prețurilor și dinamicii concurențiale din sectorul lactatelor. În prezent, tranzacția se află în faza de analiză detaliată, iar decizia finală nu a fost încă luată.
Lasă un răspuns