Premierul Ilie Bolojan nu ar putea fi desemnat automat pentru formarea unui nou Guvern de către președintele Klaus Iohannis, în cazul în care Executivul său ar fi demis prin moțiune de cenzură. Decizia recentă a Curții Constituționale stabilește că, în astfel de situații, desemnarea trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, evitându-se atribuirea automată a funcției aceleiași persoane.
Decizia CCR și precedentul din 2020
Decizia CCR nr. 85/2020 a fost formulată după ce Klaus Iohannis a desemnat din nou pe Ludovic Orban ca premier, după demiterea guvernului său prin moțiune de cenzură. Curtea a constatat atunci că desemnarea aceluiași candidat, demis anterior, poate anihila rolul constituțional al Parlamentului și poate afecta principiul cooperării loiale între instituții. În motivare, CCR a subliniat că desemnarea aceleiași persoane poate să nu respecte voința parlamentului, în cazul în care acesta a demis guvernul prin moțiune.
Situatia din 2020 și implicațiile pentru actualitatea politică
Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020, fiind urmărită angajarea răspunderii pe legea electorala pentru primari în două tururi. Klaus Iohannis a desemnat pe Ludovic Orban din nou a doua zi, însă această desemnare a fost contestată la CCR. Instanța a decis că este neconstituțională, iar președintele trebuie să propună un nou candidat cu o majoritate clară în Parlament.
Ulterior, după ce Ludovic Orban și-a depus mandatul, Iohannis a nominalizat pe Florin Cîțu, pe 26 februarie 2020. Cîțu și-a depus însă mandatul pe 12 martie, înaintea votului de învestitură, iar pe 13 martie, președintele a desemnat din nou pe Ludovic Orban. Guvernul Orban II a fost învestit în Parlament pe 14 martie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19.
Impactul deciziei asupra situației actuale și jocurile politice posibile
Aplicată situației din prezent, decizia CCR înseamnă că, în cazul în care Guvernul Ilie Bolojan cade prin moțiune de cenzură, președintele nu poate desemna automat același premier pentru formarea unui nou cabinet. Pentru a evita blocajele, ar fi necesar ca Bolojan să fie susținut de o majoritate clară în Parlament.
Această interpretare ar putea permite PSD să inițieze o negociere pentru refacerea coaliției cu PNL, dar cu un alt premier liberal, datorită principiului din decizie. PSD a indicat posibilitatea revenirii într-o coaliție cu un nou premier, oferind concesii politice pentru a atrage susținerea unor tabere din PNL.
Pentru PNL, această situație reprezintă o motivație de a evita implicarea în scenarii care ar putea duce la colaborări cu PSD, partid pe care l-au avertizat să nu voteze moțiuni de cenzură împotriva viitorului guvern. Conducerea PNL și-a reafirmat sprijinul pentru Ilie Bolojan, afirmând că partidul nu va participa la o coaliție cu PSD în cazul în care acesta ar vota moțiuni împotriva actualului guvern.
Istoria revenirilor după moțiuni de cenzură
Postdecembrist, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină în funcție după o demitere prin moțiune. Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a constituit Guvernul Boc II în decembrie același an, după realegerea președintelui Traian Băsescu. Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, dar a revenit ca premier în cadrul Guvernului Orban II, învestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19.
Alți foști prim-ministri, precum Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu, nu au mai reușit să revină după căderea guvernelor lor prin moțiune de cenzură.
Aceasta rămâne situația în care se află actualitatea politică, în condițiile în care precedentul juridic influențează strategiile de formare a guvernului în cazul unor eventuale căderi ale executivului.
Lasă un răspuns