O deputată a partidului maghiar Tisza din Ungaria a depus jurământul în limba română în plenul Parlamentului de la Budapesta, marcând un moment istoric. Reacțiile au fost diverse, fiind evidențiată o atitudine de acceptare, în contrast cu reacțiile din alte contexte politice din regiune.
Depunerea jurământului în limba română
Dr. Gurzó Mária a depus jurământul în limba română, rostind următoarele cuvinte: „Jur să fiu fidelă Ungariei și legii sale fundamentale, să respect și să fac să fie respectate actele normative ale acesteia. Îmi vor exersa funcția de deputat în Adunarea Națională în folosul națiunii maghiare. Așa să mă ajute Dumnezeu”. Evenimentul a fost urmărit în plenul Parlamentului de la Budapesta și a fost considera un moment important, fiind prezentat ca fiind unul „istoric de la Iuliu Maniu încoace”.
Reacția liderului deputaților UDMR
Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a subliniat că acest gest a fost însoțit de aplauze, nu de huiduieli. El a menționat că această reacție a fost favorabilă și a criticat în același timp reacțiile din alte situații, afirmând că în România, dacă un parlamentar maghiar ar depune jurământul în limba maghiară, reacția ar fi diferită.
„O deputată din Ungaria a depus jurământul în limba sa maternă și a fost aplaudată pentru asta, nu huiduită”, a declarat Csoma Botond. El a adăugat că, dacă un astfel de gest s-ar fi întâmplat în Parlamentul României, șovinismul ar fi avut o cu totul altă reacție. Liderul UDMR a criticat și un parlamentar al Partidului AUR, pe Dan Tanasă, acuzat de el de șovinețe, amintind de conflictul recent dintre UDMR și AUR, legat de invitația lui George Simion adresată etnicilor maghiari.
Context istoric și referințe
În mesajul de pe Facebook, Csoma Botond a făcut referire și la un moment din urmă cu 116 ani, când Iuliu Maniu, deputat al românilor, a vorbit în limba română de la tribuna Parlamentului de la Budapesta. Maniu și-a exprimat atunci poziția în mod explicit, spunând: „Eu nu sunt maghiar”, pentru a atrage atenția asupra nedreptăților aduse nației române. Gestul sau urma să evidențieze importanța respectului pentru identitatea națională în contexte politice complicate.
Momentul depunerii jurământului în limba română a fost caracterizat de oficiali și ca un simbol al acestei independentăți și respect pentru limba maternă, într-o atmosferă politică tensionată, dar în care s-a remarcat o reacție favorabilă, în ciuda criticilor aduse altor situații similare din alte țări.
Lasă un răspuns