Dosar penal pentru lipsire de libertate în cazul Diana Șoșoacă și alte fapte penale disjunse

Un dosar penal aflat pe masa Înaltei Curți de Casație și Justiție detaliază acum noi capete de acuzare împotriva președintei SOS România, Diana Șoșoacă, legate de fapte multiple de natură penală. Procurorii au dispus disjungerea unor acuzații și continuă anchetele în mai multe dosare separate, în urma cercetărilor din cazul de lipsire de libertate.

Disjungere de fapte și noi anchete în derulare

Procuroarea PICCJ a dispus șapte disjungeri pentru presupuse fapte penale din ultimii ani, legate de declarări publice, acțiuni și afirmații ale fostei senatoare. Acestea vizează mai multe acțiuni care vor fi investigate în dosare separate față de cazul inițial.

Fapta numărul 1: promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni

Legea o acuză pe Șoșoacă de promovarea publică a cultului persoanelor considerate vinovate de genocid și crime de război. În cazul în care a publicat un comunicat pe site-ul SOS România, în februarie 2024, în care invoca numele lui Radu Demetrescu Gyr, condamnat în 1945 pentru fapte de război, procurorii susțin că a promovat idei ideologice considerate vinovate de infracțiuni contra păcii și omenirii.

Fapta numărul 2: promovarea ideilor antisemite

Pe 13 și 14 mai 2024, utilizând contul de Facebook, Șoșoacă a făcut declarații afirmând că „evrei” și „iudeo-bolșevici” au fost responsabili pentru anumite tragedii, promovând astfel ura împotriva comunității evreiești. La evenimentele din Parlamentul României, a afirmat că românii au fost salvați de evrei în al Doilea Război Mondial, în timp ce susținea că evreii au omorât români în temnițele comuniste.

Fapta numărul 3: negarea și minimalizarea Holocaustului

În cadrul acțiunii din mai 2024, la aceeași adunare parlamentară, a contestat holocaustul și efectele sale. În declarația sa, a negat în mod evident existența Holocaustului din România și a minimizat gravitatea acestora, ceea ce va fi analizat ca o infracțiune de negare sau contestare a genocidului.

Fapta numărul 4: promovarea cultului unor personalități condamnate pentru crime de război și idei extremiste

În octombrie 2024, pe fondul deciziei Curții Constituționale de respingere a candidaturii sale la președinție, Șoșoacă a făcut declarații online în care a glorificat figura lui Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război, precum și pe Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid. Aceste afirmații promovează cultul unor persoane condamnate pentru infracțiuni grave și susțin idei fasciste, legionare sau rasiste.

Fapta numărul 5: promovarea unor mesaje naționaliste și rasiste

Pe 30 noiembrie 2024, în timpul unei ieșiri în Snagov, Șoșoacă a continuat să promoveze cultul lui Ion Antonescu și a glorificat idei legate de trecutul naționalist și de explicații antisemitice. În mod repetat, a susținut idei conforme cu doctrina legionară și a indicat „inamicii externi”, precum și „străinii” veniți în România, într-un discurs cu tentă xenofobă și naționalistă.

Fapta numărul 6: amenințări și ultraj

La 15 decembrie 2024, în București, președinta SOS a adresat amenințări și expresii violente către persoane și organe de poliție, în timpul unui incident în care a fost implicată. În timp ce se afla pe o stradă din Capitală, a făcut declarații precum „până la urmă cred că-mi iau armă” și „o să le zbor creierii”, adresate polițiștilor aflați în exercitarea atribuțiilor, generând suspiciuni de ultraj și amenințări.

Fapta numărul 7: intervenție în Parlamentul European

Pe 11 februarie 2025, Șoșoacă a avut o intervenție de circa un minut și jumătate în plenul Parlamentului European. În cadrul acesteia, a recomandat colegilor să urmeze modelul lui Nicolae Ceaușescu pentru politica externă, afirmând că «nimeni nu l-a egalat vreodată» pe acesta. De asemenea, a susținut idei de glorificare a trecutului legionaro-fascist și a promovării cultului unor personalități condamnate pentru crime.

Riscuri și perspective juridice pentru Șoșoacă

Avocații specializați în drept penal atrag atenția asupra riscului de condamnare și a posibilei executări în regim de detenție, dacă acuzațiile vor fi demonstrate în instanță. Disjungerea mai multor dosare și multiplele acuzații sporesc probabilitatea unei condamnări definitivă, mai ales dacă instanța va constata vinovăția pentru toate capetele de acuzare.

Situația juridică și imunitatea parlamentară

Deși are imunitate parlamentară pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului, Diana Șoșoacă poate fi urmărită penal pentru fapte care depășesc sfera de protecție a acesteia. Trimiterea în judecată și continuarea procedurilor penale, inclusiv ridicarea imunității, permit autorităților de anchetă să avanseze în procesul judiciar.

Originea incidentului din 2021 și evoluția cauzei

Dosarul de lipsire de libertate din 2021 însoțește acum anchetele актуare, fiind rezultatul unui incident în timpul unui interviu acordat de Șoșoacă. În acea ocazie, a fost acuzată de poliție pentru implicare în încălcarea drepturilor jurnalistice și pentru agresiuni, în urma unei plângeri depuse de jurnaliștii italieni. Ancheta, inițiată în 2025, a ajuns la trimiterea în judecată pentru 11 infracțiuni, între care patru de lipsire ilegală de libertate, fiind emise acuzații pentru diverse acte de ultraj, violență și promovare de ideologii interzise.