Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în data de 5 mai 2026, semnată de 281 de parlamentari ai PSD și AUR. De atunci, o săptămână a fost petrecută în dezbateri politice fără un rezultat clar, iar negocierile pentru formarea noului guvern continuă, urmând summitul G9 de la București din 13 mai.
Reperele evenimentelor și reacțiile politice
Premierul Ilie Bolojan a calificat moțiunea ca fiind „cinică și artificială” și și-a exprimat un mesaj de adio în fața românilor după aproape 10 luni de mandat. Liderii PSD și AUR l-au acuzat de sărăcirea populației, creșterea taxelor și vânzarea activelor statului, accentuând și pierderea a aproape 8 miliarde de euro din PNRR după preluarea mandatului de premier de către ilie Bolojan în iunie 2025.
Pentru formarea unui nou guvern, se discută mai multe scenarii, printre cele mai avansate fiind refacerea coaliției PSD-PNL, dar fără Bolojan, sau formarea unui guvern minoritar PSD-UDMR susținut și de minorități naționale. În cazul unei variante cu un guvern tehnocratic, miniștri ar fi reprezentanți ai partidelor care au condus anterior, inclusiv PSD, PNL, UDMR și USR.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a afirmat că un premier din partea PSD sau PNL ar genera tensiuni între partenerii de negociere și a subliniat dificultățile în acceptarea unui lider provenit din tabăra adversă. În același timp, negocierile oficiale vor începe după summitul din 13 mai, cu întâlniri programate la sfârșitul acestei săptămâni.
Posibil scenariu pentru alegeri anticipate
Procedura constituțională prevede că, în cazul incapacității de a forma un guvern în două încercări, președintele poate dizolva parlamentul după 60 de zile, lucru care ar duce la alegeri anticipate. Pentru a fi declanșate, în acest interval, trebuie ca fie să existe un blocaj institutional prelungit, fie lacune majore în formarea majorității parlamentare.
Discuțiile pentru formarea guvernului sunt complicate, având în vedere oportunitatea și riscurile unui astfel de scenariu, precum și lipsa unei majorități solide.
Controverse legate de activitatea guvernului interimar și constituționalitatea acestuia
După pierderea votului de încredere, guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 38/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 393 din 8 mai. În legislație, însă, un guvern interimar are restricții clare: nu poate emite ordonanțe de urgență, nu poate iniția proiecte de lege sau reforme majore, nu poate angaja statul în noi tratate sau obligații financiare pe termen lung.
Fostul judecător CCR Augustin Zegrean a declarat că aceste acte nu pot fi emise de un guvern în situație de interimat, reamintind că atribuțiile sale sunt limitate la administrarea treburilor curente. În consecință, adoptarea OUG nr. 38/2026 de către guvernul interimar a fost considerată ilegală.
Reprezentanții AUR au sesizat Avocatul Poporului, solicitând trimiterea ordonanței către Curtea Constituțională pentru verificare. Liderul AUR, George Simion, a calificat această acțiune drept „un caz fără precedent” și a acuzat guvernul că a comis o uzurpare a prerogativelor constituționale, după ce a semnat o ordonanță de urgență în ciuda faptului că a fost demis.
Declarații și acuzații politice despre situația economică și guvernarea Bolojan
Sorin Grindeanu, lider PSD, a prezentat cifre alarmante privind economia României, afirmând că în primele 10 luni ale anului 2026, 83.000 de firme au fost radiate, 47.000 dizolvate, iar peste 70.000 de locuri de muncă au fost pierdute de români în perioada iunie 2025 – martie 2026. El a acuzat guvernul Bolojan de falimente și recesiune, afirmând că promisiunile privind reforme și discipline bugetare nu au fost respectate.
Liberalii au criticat PSD pentru lipsa de soluții și pentru faptul că, prin ieșirea de la guvernare, ar fi provocat criza politică. PNL solicită social-democraților să-și asume responsabilitatea și să prezinte public alternativele de guvernare sau să recunoască lipsa acestora.
Posibile nume pentru următorul premier și scenarii de guvernare
Pe lista potențialilor candidați pentru funcția de premier se numără personalități precum Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei; Radu Burnete, consilier prezidențial; Dragoș Pîslaru, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene; Cătălin Predoiu, membru PNL; Sorin Grindeanu; și Alexandru Nazare, fost ministru de Finanțe.
Pentru o eventuală majoritate, se discută și despre posibilitatea formării unui guvern minoritar susținut de PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale, însă rămâne incert dacă ceilalți parteneri vor accepta această formulă sau dacă vor interveni parlamentari independenți.
Primele tentative de negociere și reacții din piața politică
Discuțiile informale de la Cotroceni, mediate de Nicușor Dan, au vizat formarea unui nou guvern. Până luni, 11 mai, negocierile au fost încă în curs, fără rezultate clare. Liderii partidelor au afirmat că numirea unui nou premier va fi decizia ultimei încercări de a evita alegeri anticipate.
În același timp, zvonurile despre posibilii candidați continuă, iar nume precum Călin Georgescu și Alexandru Rogobete apar în discuții ca potențiali lideri în scenarii de guvernare neobișnuite.
În final, situația politică din România rămâne incertă, fiind în așteptarea deciziilor finale după consultările și negocierile programate pentru această săptămână.
Lasă un răspuns