România se confruntă cu o situație agricolă extrem de dificilă din cauza unor valuri repetate de frig și îngheț din luna aprilie până la începutul lunii mai, care au compromis sau amenință să compromită total culturi importante. Asociația FRULEG solicită intervenția rapidă a autorităților pentru compensarea pierderilor, utilizând fondurile de rezervă ale Uniunii Europene și fondul de risc gestionat de APIA.
Valurile de frig și efectele asupra culturilor
Primele valuri de frig, în perioada 8-9 aprilie, au afectat în principal zonele din Transilvania, Crișana, Banat, Maramureș și regiunile montane. La acea vreme, sudul extrem al țării, litoralul și estul Dobrogei au fost mai puțin afectate. Înghețul s-a extins între 10 și 13 aprilie peste teritoriul României, atingând nordul, centrul și vestul, inclusiv Moldova și zonele deluroase.
După această etapă, un nou val de frig a revenit în nopțile 21/22 și 22/23 aprilie, afectând din nou zonele din Transilvania, Crișana, Maramureș, Subcarpații Meridionali și Curbură. În plus, episoadelor de îngheț li s-au adăugat și înghețuri spre finalul lunii aprilie, inclusiv în noaptea de 26 spre 27 aprilie, afectând în special Transilvania, Moldova, Crișana, Banat și zonele centrale din Moldova.
Temperaturi negative au fost semnalate și în nopțile de 30 aprilie/1 mai și 2/3 mai, în centrul și nordul țării, inclusiv în zonele deluroase și depresionare. Persistența valurilor de frig până la începutul lui mai a indicat un caracter excepțional al primăverii anului 2026 în ceea ce privește riscul de îngheț.
Evoluția zonei afectate și impactul asupra agriculturii
Potrivit reprezentanților asociației FRULEG, aproape întreg teritoriul României a fost afectat de aceste episoade de îngheț, cu excepția unor areale limitate din sud, Lunca Dunării, estul și sud-estul Dobrogei, precum și anumite zone din nordul extrem al Moldovei, unde impactul a fost mai redus în anumite perioade.
Reprezentanții FRULEG susțin că, în context, fermierii se află în pericol de a-și pierde total viabilitatea economică pentru culturile de cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr și struguri de masă. Numeroase ferme horticole se află în situația de a nu putea continua activitatea din cauza pagubelor provocate de îngheț.
Solicitări pentru intervenții și măsuri de sprijin
Organizația FRULEG cere intervenția urgentă a autorităților, prin utilizarea fondului de rezervă agricol al Uniunii Europene și a fondului de risc, constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I, gestionat de APIA. Reprezentanții susțin că acest fond este destinat pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă european.
Președintele organizației, Lucian Florea, menționează că această măsură de urgență este esențială pentru a ajuta fermierii afectați și pentru a reduce impactul economic al dezastrului climatic.
Situatia la nivel național și declarații oficiale
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a declarat recent că temperaturile scăzute din perioada respectivă au afectat în mod semnificativ pomicultura în aproape toate județele țării. În schimb, culturile de câmp nu au fost până acum afectate grav, fiind raportate precipitații suficiente pentru culturile de pe întreg teritoriul național.
El a explicat că temperaturile scăzute au avut un impact mai sever asupra pomiculturii, ceea ce va provoca, cel mai probabil, consecințe dure asupra producției. În cazul culturilor de câmp, raportările până în prezent indică o stare mai bună, fără probleme majore.
Aspecte legate de schimbările climatice
Tanczos Barna a adăugat că fluctuațiile de temperatură, generate de încălzirea globală, vor continua să pună la încercare fermierii și populația, chiar dacă nu va aduce doar căldură excesivă. Reprezentanții asociației FRULEG pun accent pe caracterul excepțional al primăverii 2026, explicând că valurile succesive de congelare nu au fost obișnuite pentru această perioadă a anului.
Pe teren, fermierii continuă să centralizeze date despre pagubele provocate și să solicite sprijin pentru a face față acțiunii repetate a elementului climatic extrem.
Lasă un răspuns