Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli FRULEG-RO avertizează asupra pierderilor majore în sectorul pomicol și vegetal din cauza unor valuri successive de îngheț, accentuând necesitatea activării mecanismelor de compensare financiare la nivel european și național. În contextul unor episoade repetate de temperaturi negative, numeroase exploatații riscă să își piardă viabilitatea economică, solicitând intervenții urgente.
Pierderi în sectorul pomicol și viticol
Culturile de cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr și struguri de masă sunt cele mai afectate în urma valurilor repetate de îngheț, au transmis reprezentanții organizației vineri. Aceste fenomene climatice au lovit mai multe regiuni ale țării, cauzând pagube semnificative pe suprafețe extinse.
Impactul nu se limitează la pierderea recoltelor din acest an, ci afectează și capacitatea exploatațiilor pomicole de a continua activitatea. Lucian Florea, președintele FRULEG-RO, a afirmat că pentru multe ferme continuarea activității devine aproape imposibilă din cauza pagubelor.
Mecanisme de compensare și intervenție
Organizația solicită autorităților acționarea pentru compensarea pierderilor, utilizând fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene și fondul de risc.
Fondul de risc este un mecanism de asigurare colectivă, alimentat prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I al Politicii Agricole Comune, gestionat de APIA. Acesta este distinct de fondul de rezervă al Uniunii Europene și a fost constituit la nivel național din contribuțiile fermierilor.
Tratamentul legal prevede activarea acestui mecanism prin intervenția Direcției Regionale pentru Agricultură (DR-32) a Planului Strategic PAC 2023–2027, în cazul unor evenimente climatice extreme. Mecanismul permite finanțarea pierderilor generate de astfel de fenomene, bazându-se pe principiul solidarității între fermieri.
FRULEG-RO consideră că acest fond de risc este adecvat pentru acoperirea pierderilor cauzate de condiții climatice defavorabile și poate funcționa complementar cu fondul de rezervă al UE pentru situații de criză.
Numărul episoadelor de îngheț și zonele afectate
În mai puțin de o lună, anul acesta s-au înregistrat cel puțin nouă episoade de îngheț, de la 8 aprilie până la începutul lunii mai, cu extinderi în majoritatea regiunilor țării, au declarat reprezentanții asociației.
Zonele cele mai afectate includ Transilvania, Crișana și Maramureș, dar și Banatul și alte părți ale vestului țării. Moldova și Subcarpații de Curbură au fost de asemenea grav afectate. Zonele montane și depresionare au resimțit impactul, în timp ce sudul extrem, estul Dobrogei și Lunca Dunării au fost mai puțin expuse în anumite intervale.
Impactul acestor evenimente a fost amplificat de durată și repetabilitate, afectând culturile în faze avansate de vegetație, ceea ce îngreunează estimarea pierderilor totale.
Percepția asupra fenomenului de îngheț
Reprezentanții organizației califică înghețurile din perioada 30 aprilie – 3 mai drept fenomen excepțional pentru această perioadă a anului. Aceste fenomene din sezonul de vegetație avansat cresc riscul de pierderi totale ale culturilor, impactul fiind semnificativ asupra exploatațiilor deja dezvoltate.
Fermierii subliniază necesitatea unei evaluări atente a pagubelor, pe baza datelor din teren, pentru a evita subestimarea efectelor reale ale evenimentelor climatice.
Lasă un răspuns