Click Stiri

România dezvoltă și implementează noi sisteme de apărare anti-dronă, pentru a face față amenințării vehiculelor aeriene fără pilot, în contextul agravării conflictelor din proximitate. În timp ce armata dispune de tehnologii clasice pentru apărare aeriană, acestea nu sunt suficiente pentru contracararea dronelor ieftine și a roiurilor de UAV-uri, astfel că sectorul privat românesc a devenit activ în acest domeniu, cu soluții testate și în faze avansate de implementare.

Capabilități și provocări ale apărării anti-dronă în România

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat vineri seara că armata nu deține în prezent capabilități suficiente pentru doborârea dronelor, dar s-au demarat programe de înzestrare pentru extinderea și îmbunătățirea echipamentelor. El a precizat că apărarea antiaeriană a fost inițial concepută pentru ținte de altitudine înaltă, fiind mai puțin adaptată pentru obiectivele de la altitudini joase, specific dronelor moderne.

Companii românești de tehnologie și sisteme anti-UAV

Pe fondul noii amenințări, mai multe firme românești au dezvoltat sisteme proprii pentru detectare, bruiaj și interceptare a dronelor, unele fiind deja testate în condiții operaționale.

BlueSpace Technology: pionierul soluțiilor anti-dronă fabricate în România

BlueSpace Technology, fondată în 2016, cu peste 180 de angajați și facilități de producție în Moreni, Bragadiru, Măgurele și Mangalia, a lansat în 2023 sistemul BS-JDP01, primul realizat integral în România. Soluția se bazează pe bruiaj electronic pentru neutralizarea dronelelor, întrerupând comunicațiile și semnalele de navigație, având o rază de acțiune de aproximativ doi kilometri.

În iunie 2025, compania a prezentat sistemul OKYA 5601, containerizat, destinat protecției aeriene inteligente. Sistemul integrează detectoare multi-senzor, camere EO/IR full HD, radar 3D fix și analize acustice și RF pentru identificare rapidă și contramăsuri adaptive, precum bruiaj cu beamforming. Toate datele sunt fuzionate în timp real și integrate în sistemul de comandă și control local.

BlueSpace a anunțat și un parteneriat cu Otokar și Elektroland Defence pentru dezvoltarea dronei terestre UGV 6×6, precum și prezentarea unei drone interceptoare bazată pe inteligență artificială, denumită Ageela, în cadrul evenimentului BSDA 2026, desfășurat între 13 și 15 mai la București. Aceasta poate elimina dronele ostile de recunoaștere sau atac, fiind testată în faza de prototip.

Soluții avansate de detectare și neutralizare, dezvoltate de OVES Enterprise

OVES Enterprise, cu sediul în Cluj, are în portofoliu sistemul SkyLock, lansat în 2026, o platformă integrată cu radare, senzori optici, analiză video și drone interceptoare autonome, controlate de AI. Dispozitivul poate detecta UAV-uri până la 10 km distanță și poate lansa automat drone interceptoare, ghidate de algoritmi de inteligență artificială, precum Nemesis AI, pentru a executa interceptări fără intervenție umană în condiții favorabile.

Aceste drone interceptoare sunt fabricate în serie, folosind carcasa imprimată 3D și componente comerciale, și pot fi produse până la 100 de unități pe lună, cu planuri de extindere la peste 1.000 de unități lunar. Sistemul a fost testat în Ucraina, atât pentru detectare, cât și în scenarii complete de intervenție.

OVES lucrează, de asemenea, la dezvoltarea unei noi platforme, INTERJET, un interceptor aerian autonom proiectat pentru ținte rapide, cu viteze de 450-500 km/h, autonomie de circa 45 de minute și rază operațională de 200 km. Platforma include un motor cu turbină și poate fi configurată pentru misiuni defensive sau ofensive, transportând încărcături explozive.

Oves integrează tehnologia Nemesis AI în sistemele antidronă EAGLS, utilizate de armata SUA în Orientul Mijlociu, pentru reducerea timpului dintre detectare și interceptare, fiind un exemplu de aplicare a AI în apărarea anti-UAV.

Alte companii românești și proiecte în domeniu

Qognifly, fondată de Anton Danici și Ion Mocanu, a obținut o finanțare de două milioane de euro pentru extindere. A deschis o hală de producție la București și un punct de testare la Caransebeș, unde se testează arhitectura Drone Wall, un sistem complet de protecție împotriva dronelor.

Este format din radare la sol, platforme software și interceptoare reutilizabile, inclusiv o variantă aer–aer cu propulsie jet, capabilă să combată multiple drone simultan, interoperabil cu standardele NATO și UE. Costul de bază al interceptoarelor cu aripă fixă, precum SP4 și SP5, este de circa 200.000 de euro, cu posibilitate de a fi echipate pentru atac și supraveghere pe distanțe lungi.

De asemenea, compania a anunțat planuri pentru o producție lunară de două-trei mii de unități, cu un cost de producție scăzut și utilizare multiplă, inclusiv cu tehnologia Starlink pentru comunicare pe distanțe mari.

Industria națională de apărare și proiecte în macheta anti-UAV

Compania de stat Carfil SA, din grupul ROMARM, semnează un parteneriat cu Periscope Aviation pentru producția în România a drone militare Cuda și Sirin pentru misiuni de supraveghere, recunoaștere și transport tactic. Deși aceste drone nu sunt sisteme anti-UAV în sens strict, ele completează ecosistemul C-UAS și pot participa la dezvoltarea de muniții speciale de combatere a UAV-urilor.

Producția de muniție anti-dronă în România rămâne în stadiu incipient, însă companiile locale analizează soluții pentru muniții programabile, proiectile dispersive și drone interceptoare, ca alternative mai eficiente din punct de vedere economic, comparativ cu rachetele clasice.

Un plan al industriei de apărare, în particular al companiei Falcone Defence, urmărește dezvoltarea de muniție anti-UAV compatibilă cu armamentul standard, pentru distrugerea dronelor ieftine, și realizarea de proiectile de artilerie de calibru 155 mm.

Stadiul achizițiilor și cercetărilor din armata română

În prezent, armata română are în dotare sisteme antiaeriene precum Patriot și HAWK, destinate țintelor de amploare, precum avioane și rachete, dar nu sunt optimizate pentru drone mici. În urma evenimentelor din Galați și a incursiunilor dronelor rusești din apropierea graniței cu Ucraina, România a început să analizeze soluții specializate, precum sistemul american MEROPS, aflat încă în faza de operaționalizare, și alte tehnologii testate în cadrul exercițiilor NATO din regiune.

Evaluările continuă și includ teste în teren ale diverselor echipamente, pentru identificarea celor mai eficiente combinații de senzori, radare, bruiaj și interceptare fizică, pentru protecția infrastructurii strategice.

O oportunitate pentru industria românească de apărare

Incidentul de la Galați poate accelera dezvoltarea unui ecosistem național în domeniul C-UAS. În ciuda faptului că sectorul încă se află în faze incipiente, companii precum BlueSpace, OVES și Qognifly proiectează și testează soluții ce pot fi adaptate și comercializate pe piața NATO.

Recenta înființare a organizației patronale ROMDEF reflectă intenția sectorului privat de apărare de a se organiza pentru a valorifica aceste oportunități. În același timp, România va primi aproape 17 miliarde de euro de la Uniunea Europeană prin programul SAFE, pentru investiții în infrastructură, tehnologii militare și proiecte strategice de securitate.

Această finanțare majoră consolidează poziția României pe piața europeană a apărării și îi susține eforturile de dezvoltare a propriilor sisteme de protecție anti-UAV, în cadrul unui peisaj de securitate aflat în continuă schimbare.