Fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu s-au aflat în contradicție în legătură cu decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la aplicarea prescripției în dosarele penale, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a României a emis o reacție oficială prin care a susținut că a respectat întotdeauna dreptul european cu bună-credință.

Decizia CJUE și implicațiile pentru justiție

Curtea europeană a stabilit recent că hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție din România, în special cele privind extinderea perioadei de prescripție pentru dosarele penale din 2014 – 2018, nu sunt conforme cu legislația Uniunii Europene. Instanța europeană a precizat că hotărârile nu se aplică deja dosarelor aflate pe rol.

Acuzații reciproce între politicieni

Deputatul USR Alexandru Dimitriu l-a acuzat pe Radu Marinescu că încearcă să mascheze un eșec judiciar al instanței supreme și că încearcă să o apere pe șefa Înaltei Curți, Lia Savonea. Dimitriu a afirmat că PSD a trimis avocat din oficiu pentru Lia Savonea, dar că momentul alegerii dosarului a fost dezavantajos pentru justiția română.

El a mai spus că instanța europeană a clarificat că normele de prescripție ridică probleme de insecuritate juridică și că ÎCCJ a refuzat să solicite clarificări de la Curtea de la Luxemburg, ceea ce a dus la destabilizarea sistemului juridic.

Reacția fostului ministru Radu Marinescu

Radu Marinescu a răspuns acuzelor și a criticat afirmațiile deputatului Dimitriu. El a explicat că prescripția răspunderii penale în dreptul penal român este o instituție de drept material, nu procesual, și a acuzat că poziția exprimată de reprezentantul USR reprezintă o interpretare eronată a legislației naționale.

Marinescu a subliniat că respectă independența justiției și a ironizat viziunea deputatului USR, afirmând că dacă acesta ar fi fost ministru, ar fi intervenit pentru a alinia judecătorii la explicații legate de prescripție, ceea ce denotă o viziune intruzivă asupra actului de justiție.

Reacție oficială a Înaltei Curți

Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un comunicat prin care afirmă că nu a avut intenția de a sfida dreptul european. Instanța susține că aplică întotdeauna dreptul european în mod fidel și armonizat, valorificând atât legislația Uniunii, cât și jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului.

Contextul legal și evoluția situației juridice

Situația a fost generată de o hotărâre din mai 2022 a Curții Constituționale, care a reglementat întreruperea termenului de prescripție în materie penală pentru perioada 2018 – 2022. Ulterior, ÎCCJ a considerat această hotărâre aplicabilă retroactiv și pentru perioada 2014 – 2018.

Decizia CJUE s-a bazat pe dosarul „Lin”, soluționat în două etape în 2023 și 2026. Curtea de la Luxemburg a concluzionat că extinderea prescripției pentru perioadele 2014 – 2018 încalcă legislația europeană, menținând însă valabilitatea deciziilor deja definitive.

În urma acestei situații, Înalta Curte susține că nu a avut intenția de a contraveni dreptului european și afirmă că a respectat în mod bună-credință toate normele în procesul său de jurisdicție.