Germania plănuiește înființarea unui fond public de pensii de tip suedez, o măsură care implică investiții în piețele de capital și menirea de a crește nivelurile pensiilor pe termen lung. Propunerea face parte dintr-un set de reforme pentru ajustarea sistemului de pensii, din ce în ce mai costisitor, și va fi implementată în contextul unor tensiuni politice și economice.
Proiectul propus și obiectivele sale
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat intenția de a introduce un fond public pentru pensii, inspirat de modelul suedez, care va investi 2% din salariile contribuabililor direct pe piețele de capital. Acest sistem are ca scop principal garantarea și creșterea pensiilor, chiar și în perioade de criză financiară severă.
Costurile sistemului de pensii din Germania au ajuns în 2024 la 118 miliarde de euro, reprezentând o pătrime din bugetul federal. Analistii estimează că această pondere ar putea ajunge la 50% în următoarele două decenii. Măsura propusă vizează, astfel, reducerea presiunii financiare asupra bugetului național.
Detaliile reformei și implicațiile financiare
Contribuția individuală obligatorie de 2% din salarii, gestionată centralizat și investită pe piețele financiare, urmează să fie recoltată de pe salariile angajaților și administrată de un fond public. În cazul unor crize financiare similare cu cea din 2007, sistemul va asigura garantarea pensiilor și menținerea creșterii acestora.
De asemenea, o parte din aceste fonduri ar putea fi alocate pentru investiții în proiecte de infrastructură, după declarațiile economistului Jens Südekum, consultant al guvernului. Această strategie are menirea de a depăși deficitele financiare și de a suplimenta fondurile europene de investiții, unde lipsesc resurse financiare compacte pentru proiecte majore.
Contextul politic și dificultățile în implementare
Reforma pensiilor se înscrie într-o revizuire amplă a statutului social german, care include și sistemul de asigurări de sănătate și îngrijirea persoanelor în vârstă. Guvernul condus de Olaf Scholz se confruntă cu dificultăți politice în implementarea acestor măsuri, fiind vizate tensiuni între formațiunile din coaliție.
Marți, Friedrich Merz a afirmat că propunerile reprezintă un „concept general care funcționează numai în întregime”, urmând să fie aplicate integral de coaliție. Ministrul muncii din partea SPD, Bärbel Bas, a spus că reformele ar putea fi adoptate încă din acest an, în condițiile în care reformele pensiilor din alte state europene, precum Franța și Regatul Unit, au fost acceptate cu dificultate și au fost nevoite să revină asupra deciziilor.
Problemele sistemului actual de pensii și măsurile propuse
Sistemul pay-as-you-go din Germania se confruntă cu deficite crescute. Până în 2036, 16,5 milioane de persoane din generația baby boomer vor intra în pensie, în timp ce doar 12,5 milioane de noi lucrători sunt prevăzuți să se alăture forței de muncă, conform Institutului pentru Cercetări Economice din Köln.
Pentru acoperirea acestor goluri, statul a cheltuit în 2024 circa 118 miliarde de euro, echivalentul unui sfert din bugetul federal. Se estimează că această pondere s-ar putea dubla în următorii 20 de ani.
Recomandările pentru reducerea presiunii asupra sistemului includ creșterea vârstei de pensionare la 67 de ani, corelată cu speranța de viață, și eliminarea stimulentelor pentru pensionarea anticipată. Pentru fiecare an câștigat în muncă, persoanele ar urma să lucreze cu opt luni mai mult.
Alte măsuri prevăd reducerea vârstei de pensionare cu pensie completă de la 65 la 64 de ani pentru persoanele cu 45 de ani contribuții. Sindicatele se opun probabil acestei propuneri.
Reforma funcționarilor publici și a locurilor de muncă prost plătite
Comisia bipartizană a recomandat includerea funcționarilor publici și parlamentarilor, în prezent scutiți de contribuțiile la sistem, în sistemul de pensii. La nivelul pieței muncii, se propune și o revizuire a așa-numitelor „mini-joburi”, introduse în timpul cancelarului Gerhard Schröder.
Criticii arată că schema a dus la ocuparea forței de muncă în forma lor actuală, limitând drepturile la pensie pentru multe femei. Proiectul de a obliga angajatorii să plătească integral contribuțiile la asigurările sociale pentru aceste locuri de muncă ar putea încuraja prelungirea programului de lucru și creșterea participării femeilor pe piața muncii.
Pentru implementarea acestor măsuri, conducerea guvernului va trebui să gestioneze opoziția atât din partea sindicatelor, cât și a altor grupuri interesate.
Lasă un răspuns