Guvernul României intenționează să sesizeze Curtea Constituțională după hotărârea Curții de Apel București (CAB) de a obliga statul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, decizie ce riscă să afecteze echilibrul bugetar național, potrivit unui comunicat oficial. În ședința de joi, se va discuta despre această oportunitate, a transmis biroul de presă al Guvernului.

Decizia CAB și obligațiile impuse Guvernului

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și a dispus ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite salariile restante ale magistraților. Hotărârea stabilește că aceste plăți trebuie efectuate inclusiv prin rectificare bugetară și trebuie finalizate în maximum 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei, sub penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Sumele alocate și restanțele salariale

Proiectul de buget transmis Parlamentului în martie pentru anul 2026 prevedea aproape 5 miliarde de lei (un miliard de euro) pentru ICCJ, reprezentând o creștere de aproximativ 50% față de anul anterior. Sumele suplimentare aveau ca scop plata drepturilor salariale restante rezultate din majorările retroactive stabilite prin hotărâri judecătorești.

Majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor

Majorările salariale, de 25%, au fost stabilite în 2023 pentru judecători și procurori, fiind aplicate retroactiv începând cu 2018. Această decizie a fost luată pentru alinierea salariilor la decizii ale instanțelor și a dus la apariția unor restanțe financiare.

Amânări și redistribuiri ale fondurilor

Guvernul a amânat o parte din plățile către magistrați, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, susținut de PSD. Această decizie a fost criticată de ICCJ, care arată că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor și încalcă principiul separării puterilor în stat.

Reacții și motivele acțiunii în instanță

ICCJ a susținut că neplata restanțelor dăunează dreptului de proprietate al judecătorilor, având în vedere titlurile executorii neexecutate de peste zece ani. În plus, instanța a acuzat Guvernul de ingerințe în activitatea justiției și compromiterea legitimității acesteia.

Reacția Președintei ICCJ și contextul conflictului

Președinta ICCJ, Lia Savonea, a depus o plângere prealabilă împotriva măsurilor guvernamentale, criticând inclusiv legea privind reducerea pensiilor, ca parte a conflictului legat de plățile restante ale magistraților.

Guvernul analizează posibilitatea de a trimite cauză în Parlament pentru a decide asupra sesizării Curții Constituționale în urma deciziei CAB.