Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligați de o decizie a Curții de Apel București să plătească, în termen de 10 zile de la hotărârea definitivă, drepturile salariale restante ale magistraților, fiind în desfășurare procesul de recurs. Miza estimată a acestei acțiuni este de aproximativ 5 miliarde de lei, iar instanța a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie zilnic.

Decizia judiciară și obligațiile impuse Guvernului

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta obligă autoritățile să efectueze plățile, inclusiv prin rectificări bugetare. Decizia trebuie executată în 10 zile, conform hotărârii, iar datoria include drepturi salariale pentru magistrați, rezultată din majorări stabilite retroactiv din 2018.

Reacția Guvernului și cererile de suspendare

Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a verifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi financiare peste bugetele aprobate prin lege. De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și suspendarea procesului până la o decizie a CJUE. Guvernul a mai afirmat că obligația de a aloca bani pentru anumite categorii profesionale depășește competențele instanței judecătorești.

Contestații și termene judiciare

Reprezentantul Guvernului a considerat decizia din 5 mai ilegală din cauza termenului de 10 zile pentru punere în aplicare, fiind considerat prea scurt. Completul de judecători a anunțat că va decide în acest caz până pe 23 iulie.

Conflict juridic și demersurile politice

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Bolojan a declarat că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, depășind atribuțiile sale, în opinia sa, constituționale.

Contextul bugetar și abaterile din legislație

Proiectul de buget pentru 2026, transmis Parlamentului, include o alocare de aproape 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro) pentru Înalta Curte, reprezentând o creștere de aproximativ 50% față de anul anterior. Sumele suplimentare urmau să fie destinate plății restanțelor salariale, rezultatele majorărilor retroactive din 2018 stabilite prin hotărâri judecătorești.

Majorările salariale și amânările Guvernului

În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, aplicată retroactiv din 2018. Guvernul a amânat o parte din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, susținut de PSD.

Temeri privind încălcarea legii și implicațiile legale

Înalta Curte de Casație și Justiție susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste 10 ani. De asemenea, aceasta acuză Guvernul de încălcare a principiului separării puterilor în stat și de subminare a legitimității instanțelor.