Premierul Ilie Bolojan se află într-o poziție politică precară, fiind sub amenințarea unei moțiuni de cenzură depusă de PSD și AUR. Votul în Parlament, programat marți, ar putea duce la înlocuirea sa, în condițiile în care guvernarea sa a fost marcată de politici de austeritate extremă, care au adâncit criza economică și socială a României.
Context politic și social
Ilie Bolojan a fost numit premier de către Nicușor Dan, în iunie 2025. După aproape un an, măsurile adoptate sub conducerea sa au generat nemulțumiri majore, în special din cauza scăderii puterii de cumpărare și a creșterii costurilor de trai. Coaliția de guvernare PSD – PNL – USR – UDMR s-a fragmentat, iar perspectivele pentru guvernare devin tot mai incertе.
Reducerea deficitului bugetar: realitate versus promisiuni
De la începutul mandatului, Ilie Bolojan și-a propus să reducă deficitul bugetar, motiv pentru care a implementat măsuri dure de austeritate. În primele două luni ale anului 2026, veniturile fiscale din taxe și impozite au fost de 2,6% din PIB, similar cu 2,4% în 2025.
Creșterea încasărilor din taxe și impozite a fost de doar 0,2% din PIB în comparație cu anul anterior. În perioada 2025-2026, s-au înregistrat creșteri fiscale semnificative, dar acestea nu au generat rezultate concrete în reducerea deficitului.
Modificări fiscale și costuri pentru populație
În același timp, măsurile fiscale au fost însoțite de majorări ale TVA, accize, impozit pe dividende și impozite locale. TVA-ul standard a crescut de la 19% la 21%, în august 2025, iar TVA-ul redus a fost majorat de la 9% la 11%. Accizele la carburanți, alcool, tutun și țigaretele electronice au crescut, de asemenea, în aceeași perioadă.
Impozitul pe dividend a urcat de la 10% la 16%, de la 1 ianuarie 2026, iar impozitele locale au crescut cu 50-100%. Rovinieta s-a scumpit de la 28 euro la 50 euro pentru autoturisme, în septembrie 2025. În plus, contribuția la sănătate (CASS) pentru persoanele cu pensii peste 3.000 lei/lună a fost introdusă în august 2025.
În pofida acestor majorări fiscale, încasările guvernamentale au fost mai mici ca pondere în PIB, iar România a intrat în recesiune tehnică, cu o scădere a Produsului Intern Brut de 1,9% în ultimul trimestru din 2025.
Impact asupra nivelului de trai și inflației
Indicatoarele de nivel de trai s-au deteriorat semnificativ din cauza măsurilor de austeritate. Salariul mediu net a înregistrat, de fapt, o scădere, deși datele oficiale indică o creștere marginală de 19 lei (0,3%).
Inflatia a crescut rapid de la 5,7% în 2024 la aproape 10% în 2026, poziționând România pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inflația anuală.
Șomajul a urcat de la 5,8% la 6%, iar consumul populației a scăzut în ultimele trimestre ale anului 2025 și începutul lui 2026.
Criza financiară și manipulațiile bugetare
Guvernul Bolojan a anunțat reducerea deficitului bugetar de la 8,4% la 7,7% din PIB pentru 2025. Însă, există suspiciuni legate de metodologia utilizată pentru a ascunde adevărata stare a finanțelor publice.
Raportările indică o încasare fictivă de circa 10 miliarde de lei din fondurile PNRR, deși guvernul nu a încasat nimic din aceste fonduri în decembrie 2025. Fondurile PNRR alocate au fost de fapt reduse cu 7 miliarde euro față de estimări.
Aceste manipulări au permis reducerea artificială a deficitului, dar au diminuat semnificativ sumele disponibile pentru dezvoltare și investiții.
Costuri uriașe pentru populație, rezultate paradoxale pentru buget
Chiar dacă popularitatea măsurilor fiscale a crescut, încasările din taxe și impozite nu au crescut proportional, ci au scăzut ca pondere în PIB.
Impactul asupra populației a fost dramatic: prețurile au explodat, inflația a atins valori istorice, iar salariile reale au continuat să scadă.
Concomitent, autoritățile recunosc efecte negative, precum recesiune tehnică și creștere a șomajului, al acestei perioade de austeritate extremă aplicată de guvernul condus de Ilie Bolojan.
Lasă un răspuns