Un oficial român a declarat că serviciile de informații și alte instituții publice trebuie evaluate în contextul modului în care funcționează și pe baza performanței angajaților, evitând generalizările în privința influenței acestora în politică, presă sau economie.
Poziția oficialului privind puterea serviciilor de informații
Bolojan a subliniat că nu a avut niciodată o relație apropiată dincolo de cadrul instituțional pentru solicitarea de informații, menționând că limitele trebuie respectate de persoanele aflate în funcții publice. El a afirmat că a avut o colaborare civilizată cu serviciile de informații în activitatea sa.
Perspectiva asupra influenței și generalizărilor
Premierul interimar a insistat că nu se pot face judecăți generale și a subliniat că aceste instituții trebuie privite în funcție de oamenii care le compun. El a precizat că performanța acestora variază de la individ la individ și că nu este corect să se evalueze întreaga structură doar după cazurile izolate sau percepții.
Relevanța integrității în apărarea reputației instituțiilor
Bolojan a declarat că, cât timp politicienii respectă principiile corectitudinii și reduc vulnerabilitățile în activitatea lor, suspiciunile legate de influențe externe absconse și manipulare devin mai puțin justificate. El a menționat că transparența și corectitudinea contribuie la diminuarea acestor suspiciuni.
Manipularea online și atacurile hibride
Oficialul a evidențiat că fenomenul manipulării în mediul online și atacurile hibride rămân vulnerabilități serioase, mai ales în contextul încrederii scăzute a populației în instituții și în procesul democratic. El a adăugat că astfel de atacuri sunt dificil de contracarat, fiind organizate și effettuându-se cu ajutorul algoritmilor.
Linkul dintre manipulare și încrederea publică în instituții
Bolojan a ilustrat că eficiența campaniilor de manipulare depinde de nivelul de încredere în instituții. El a afirmat că această încredere a fost erodat din cauza promisiunilor politice neonorate și a disfuncționalităților sistemice, precum risipa și privilegii între anumite categorii.
Impactul disfuncționalităților asupra climatului social și politic
El a recunoscut că deziluzia și lipsa încrederii în clasa politică au favorizat propagarea dezinformării și dezbinării. Pe fondul dezamăgirii populare, manipularea din social media are efecte mai pronunțate, iar ea devine mai dificil de controlat.
Demersul oficialului reflectă o abordare nuanțată, în care accentul se pune pe responsabilitatea individuală și pe nevoia de transparență pentru a contracara manipularea și pentru a restabili încrederea în instituțiile statului.
Lasă un răspuns