Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligați de o decizie a Curții de Apel București să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, hotărâre pe care se află în curs de recurs. Decizia a fost pronunțată pe 5 mai de instanța superioară, iar sancțiunile sunt specificate în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie zilnic. Procesul a fost inițiat de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar acțiunea a fost soluționată rapid de judecătoarea Ramona Buşu, de la Curtea de Apel Bucureşti.

Contextul legal și deciziile judecătorești

Decizia instanței impune Guvernului și Ministerului Finanțelor să efectueze plățile în termen de 10 zile, după rămânerea definitivă a hotărârii, în caz contrar fiind aplicate penalități și amenzi. Înalta Curte a solicitat plata drepturilor salariale restante, cuantificate de Guvern la 4,8 miliarde de lei. Această sumă a rezultat din majorări retroactive de 25% pentru judecători și procurori, decise în 2023 și aplicate din 2018, pentru a alinia salariile cu decizii anterioare ale instanțelor.

Reacția Guvernului și măsuri ulterioare

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe 2 iulie că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea conflictului juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. El a afirmat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legiuitoare în materie bugetară, ceea ce conform legii și Constituției nu intră în competența sa. Ulterior, Bolojan a explicat că sumele solicitate de instanță se cifrează la 4,8 miliarde de lei.

Buget și alocări pentru plata drepturilor salariale

Proiectul de buget pentru 2026, transmis Parlamentului în martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro) pentru Înalta Curte. Aceasta a reprezentat o creștere de circa 50% față de anul precedent și urma să acopere plățile restante determine de majorări stabilite retroactiv. Sumele suplimentare urmau să fie destinate pentru achitarea drepturilor salariale rezultate din hotărâri judecătorești.

Motivul contestat și poziția guvernamentală

Restanțele salariale apar după decizii ale Înaltei Curți și Parchetului General din 2023, care au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această majorare, începând cu 2018, nu a fost plătită în întregime de către Guvern, care a decis în 2023 să amâne o parte din plăți și să redirecționeze fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, susținut de PSD.

Aspecte juridice și acuzații

Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că neplata sumelor restante încalcă dreptul de proprietate al judecătorilor, care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanța a mai acuzat Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat și de subminarea legitimității instanțelor. Decizia curții are implicații majore asupra raporturilor între puterea judecătorească și cea executivă.